Intr-o democratie, oamenii de stiinta trebuie sa influenteze factorii de decizie punand accentul pe gravitatea anumitor probleme.
(Interviuri cu Colette Mesnage)
© CCC
Stiinta nu trebuie sa mai fie exclusivista, ci sa faca parte integranta din cultura.
© CCC
Nu vreau să spun că oamenii învăţaţi sau savanţii sînt singurii în stare să aducă o contribuţie valoroasă în folosul omenirii. Pentru că nu e aşa. Dar vreau să spun că oamenii talentaţi şi creatori, care se întîmplă să mai fie şi cinstiţi, şi savanţi ― ceea ce, din păcate, se întîmpă destul de rar ― tind să lase în urma lor o moştenire mult mai valoroasă decît oamenii care sînt doar talentaţi şi creatori, fără nimic mai mult. Tind să se exprime mai clar şi au, de obicei, perseverenţa să-şi ducă gîndurile pînă la capăt. Dar mai important decît orice e faptul că, în nouă cazuri din zece, sînt mult mai modeşti decît gînditorii lipsiţi de metodă şi spirit ştiinţific.
(De veghe în lanul de secară)
Stiinta provine dintr-o metoda analogica ce consta in a transporta in natura relatiile care domina munca umana.
Stiinta? La urma urmei, ce este ea, daca nu o lunga si sistematica curiozitate?
(Tara Fagaduintei)
© CCC
Omul de stiinta nu vizeaza un rezultat imediat. El nu se asteapta ca ideile sale avansate sa fie preluate cu usurinta. Munca lui seamana cu aceea a agricultorului – pentru viitor. Datoria lui este de a pune bazele pentru cei ce vor veni, și sa arate calea. El traieste, trudeste si spera.
Nikola Tesla, “Puterea undelor radio va revolutiona lumea”, in Mecanica si inventiile moderne (iulie 1934)
© CCC