Trebuie sa te cunosti pe tine insuti. Cand acest lucru nu te-ajuta sa gasesti adevarul, te-ajuta cel putin sa-ti pui ordine in viata si nimic nu e mai just.
Omul, aceasta fiinta mladioasa, care in societate se pliaza dupa gandurile si impresiile celorlalti, este in stare, deopotriva, sa-si cunoasca propria sa natura, cand este dezvaluita, si sa piarda pana si constiinta ei, atunci cand ea este tainuita.
Numai cautand sa-i luminezi pe oameni poti practica acea virtute generala in care se cuprinde dragostea fata de toti.
Este ceva caracteristic fiintelor rationale sa-si dea seama de propriile lor imperfectiuni.
In viata exista anumite popasuri, anumite momente cand trebuie sa stii sa te opresti, sa te adancesti in tine insuti si sa iei o hotarare.
A te cunoaste si a te accepta nu inseamna renuntare la efort, la perfectionare; dimpotriva, inseamna chiar sa ai cei mai multi sorti de a te putea realiza, pentru ca avantul se afla atunci pe calea cea buna, aceea in care toate eforturile dau rod. Largeste-ti cat poti mai mult limitele. Dar numai limitele naturale si numai dupa ce vei fi inteles bine care sunt aceste limite. Cei ce-si irosesc viata sunt, de cele mai multe ori, sau oameni care, la plecare, s-au inselat asupra firii lor si s-au ratacit pe un drum care nu era al lor, sau cei care au luat-o pe calea cea buna, dar n-au stiut sau n-au avut curajul de a se margini la posibilitatile lor.
Ad utilitatem vitae omnia consilia factaque nostra dirigenda sunt.
Toate planurile si faptele noastre trebuie sa fie orientate spre binele vietii.
(Tacitus, Dialogus de oratoribus)
Brevis ipsa vita est, sed malis fit longior.
Viata in sine este scurta, dar devine lunga din cauza necazurilor.
(Syrus, Sententiae)
In nil sapiendo vita est iucundissima.
Cand nu stii nimic din cele ce ti se vor intampla, viata este foarte placuta.