Sunt felurite vasele, dar izvorul este neschimbat. Și din tine, [Doamne], se umplu toate, după cât pot cuprinde ele.
O, pentru câte haruri mi-ai dăruit de-atunci,
Ți-aș da atâtea imnuri cât fir de iarbă-n lunci,
Ți-aș da atâtea lacrimi câți stropi pe-un cer senin,
Dar numai doi ochi, Doamne, și doi genunchi Ți-nchin!
(Pe ulițele lumii)
Când Dumnezeu vorbește prin soare, prin ploaie, prin cutremure, prin pâine, prin Evanghelie, prin pace – e semn de dragoste din partea Lui.
Atâtea vorbe fără rost
Spun eu mereu, Iisuse,
Tu, oare câte-asculți cu drag
Din toate cele spuse?
Atâtea fapte fără rost
Fac vrute și nevrute,
Dar câte Ție-Ți folosesc
Și câte-Ți sunt plăcute?
Câți pași alerg, cât timp îmi pierd,
Din zilele-mi senine,
Cu ce folos, cu ce folos,
Iisuse pentru Tine?
Iisus iubit, te rog să-mi dai
O inimă-nțeleaptă
Să-Ți folosesc cu orice grai,
Cu orice gând și faptă.
Câți pași alerg, cât timp lucrez,
Din zilele-mi senine,
Să-i fac așa, să poți avea,
Iisus, folos de mine.
Nu îngăduiți în inimile voastre bănuieli rele față de alții și cu atât mai mult nu le răspândiți.
Dragostea Ta, [Doamne], este neschimbată. Tu nu iubești astăzi mai mult și mâine mai puțin.
Viaţa zămisleşte viaţă. Energia generează energie. Doar cheltuindu-te pe tine te poţi îmbogăţi.