Citate cu tagul "consolare"

Nemurirea sau speranta de a trai in memoria oamenilor e singurul lucru care ne consoleaza de scurtimea vietii. Moartea nu-i cumplita decat pentru cel care vede totul stingandu-se odata cu viata lui, dar nu si pentru cel a carui glorie nu poate muri… posteritatea e cea care da pretul cuvenit adevaratului merit… A muri, e soarta tuturor oamenilor; a muri cu glorie, e privilegiul omului virtuos, iar rasplata lui cea mai placuta e sa se bizuie pe recunostinta posteritatii.

Viata ne invata sa cultivam uitarea, ca o masura de consolare a fiintei.

Femeile sunt facute sa ne consoleze pentru toate necazurile.

Un barbat izbucneste in reprosuri impotriva unei femei care nu-l mai iubeste, dar se consoleaza; o femeie face mai putina zarva cand e parasita si ramane multa vreme nemangaiata.

(Caracterele – Despre femei)

Perfectiunea nu poate fi atinsa niciodata, ramanand vesnic o treapta mai sus, pe care oricat te vei fi inaltat, vei avea inca sa o urci, tot mai neconsolat si mai fara speranta…iata adevaratul calvar.

Nu e sincer cel ce plange ca sa fie consolat,

cel ce plange fara martori, plange cu adevarat.