Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

Denis Diderot


Denis Diderot, 5 oct. 1713 – 31 iul. 1784, născut în Langres, departmentul Haute-Marne, Franța, filosof materialist, scriitor si estetician francez, fondator si redactor principal al Enciclopediei. enciclopedist al Iluminismului, în același timp romancier, dramaturg, povestitor, eseist, scriitor de dialog, critic de artă, critic literar și traducător. A trait 71 de ani.

Destinat inițial preoției, Denis Diderot și-a făcut studiie la iezuiți. În 1732, absolvent în arte, a dus o viață boemă și literară formată din meserii de mică anvergură.

A tradus opere de medicină și filozofie în limba engleză, ceea ce l-a determinat să-și scrie „Cugetările filozofice” în 1746, unde și-a demonstrat deja caracterul ateist.

Prieten al lui Rousseau și d’Alembert, a fost de acord să preia controlul cu acesta din urmă asupra dezvoltării „Enciclopediei” în 1747. Această lucrare va ocupa douăzeci de ani din viața sa, dar nu-l va împiedica să-și scrie propriile reflecții.

Publicarea în 1749 a „Scrisoare pentru nevăzători pentru uzul celor care văd” i-a adus o condamnare din partea bisericii și a fost închis la Vincennes timp de trei luni. Această arestare, dacă l-a făcut circumspect, i-a întărit, în schimb, caracterul.

Diderot este recunoscut pentru erudiția sa, spiritul său critic și un anumit geniu. Și-a lăsat amprenta în istoria tuturor genurilor literare pe care le-a abordat: a pus bazele dramei burgheze în teatru, a revoluționat romanul cu Jacques fatalistul și stăpânul său, a inventat critica prin Saloanele sale și a supravegheat scrierea uneia dintre cele mai remarcabile lucrări ale secolului său, celebra Enciclopedie. În filozofie, de asemenea, Diderot s-a remarcat prin propunerea mai multor materiale unui raționament autonom al cititorului, mai degrabă decât un sistem complet, închis și rigid.

Puțin cunoscut de contemporanii săi, ținut departe de controversele din timpul său, puțin înclinat spre viața saloanelor și nu fost bine primit de Revoluție, Diderot a trebuit să aștepte până la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a primi tot interesul și recunoașterea posterității în care își plasase o parte din speranțe.

Unele dintre textele sale au rămas nepublicate până în secolul XXI, iar ediția modernă a lucrărilor sale complete, începută de editorul parizian Hermann în 1975, nu a fost încă finalizată.

Rând pe rând, critic de artă, romancier, dramaturg, apărător al rațiunii critice, Diderot s-a afirmat drept liderul Iluminismului francez. Întruparea omului cinstit, lucrările sale au fost, totuși interzise, ​​inclusiv „Enciclopedia”.

Opere principale:

Cugetari filozofice, 1746; Enciclopedia, 1750 – 1765; Cugetari asupra interpretarii naturii, 1754; Calugarita, 1760; Nepotul lui Rameau; Convorbiri intre d’Alembert si Di­derot, 1789; Saloanele, 1759, 1761, 1771, 1775, 1781; Jacques fatalistul, 1771 – 1778.

Citate asemanatoare

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.