Denis Diderot
Denis Diderot, 5 oct. 1713 – 31 iul. 1784, născut în Langres, departmentul Haute-Marne, Franța, filosof materialist, scriitor si estetician francez, fondator si redactor principal al Enciclopediei. enciclopedist al Iluminismului, în același timp romancier, dramaturg, povestitor, eseist, scriitor de dialog, critic de artă, critic literar și traducător. A trait 71 de ani.
Destinat inițial preoției, Denis Diderot și-a făcut studiie la iezuiți. În 1732, absolvent în arte, a dus o viață boemă și literară formată din meserii de mică anvergură.
A tradus opere de medicină și filozofie în limba engleză, ceea ce l-a determinat să-și scrie „Cugetările filozofice” în 1746, unde și-a demonstrat deja caracterul ateist.
Prieten al lui Rousseau și d’Alembert, a fost de acord să preia controlul cu acesta din urmă asupra dezvoltării „Enciclopediei” în 1747. Această lucrare va ocupa douăzeci de ani din viața sa, dar nu-l va împiedica să-și scrie propriile reflecții.
Publicarea în 1749 a „Scrisoare pentru nevăzători pentru uzul celor care văd” i-a adus o condamnare din partea bisericii și a fost închis la Vincennes timp de trei luni. Această arestare, dacă l-a făcut circumspect, i-a întărit, în schimb, caracterul.
Diderot este recunoscut pentru erudiția sa, spiritul său critic și un anumit geniu. Și-a lăsat amprenta în istoria tuturor genurilor literare pe care le-a abordat: a pus bazele dramei burgheze în teatru, a revoluționat romanul cu Jacques fatalistul și stăpânul său, a inventat critica prin Saloanele sale și a supravegheat scrierea uneia dintre cele mai remarcabile lucrări ale secolului său, celebra Enciclopedie. În filozofie, de asemenea, Diderot s-a remarcat prin propunerea mai multor materiale unui raționament autonom al cititorului, mai degrabă decât un sistem complet, închis și rigid.
Puțin cunoscut de contemporanii săi, ținut departe de controversele din timpul său, puțin înclinat spre viața saloanelor și nu fost bine primit de Revoluție, Diderot a trebuit să aștepte până la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a primi tot interesul și recunoașterea posterității în care își plasase o parte din speranțe.
Unele dintre textele sale au rămas nepublicate până în secolul XXI, iar ediția modernă a lucrărilor sale complete, începută de editorul parizian Hermann în 1975, nu a fost încă finalizată.
Rând pe rând, critic de artă, romancier, dramaturg, apărător al rațiunii critice, Diderot s-a afirmat drept liderul Iluminismului francez. Întruparea omului cinstit, lucrările sale au fost, totuși interzise, inclusiv „Enciclopedia”.
Opere principale:
Cugetari filozofice, 1746; Enciclopedia, 1750 – 1765; Cugetari asupra interpretarii naturii, 1754; Calugarita, 1760; Nepotul lui Rameau; Convorbiri intre d’Alembert si Diderot, 1789; Saloanele, 1759, 1761, 1771, 1775, 1781; Jacques fatalistul, 1771 – 1778.
Citate asemanatoare
-
A spune ca omul este un amestec de putere si slabiciune, de lumina si de orbire, de micime si de grandoare, nu inseamna a-i face proces, ci a-l defini.…naivitatea…, in afara de simplitatea pe care o exprima, trebuie adaugate inocenta, adevarul si originalitatea unei copilarii fericite, care n-a cunoscut constrangerea…; tot ce e adevarat nu e naiv, dar tot ce e naiv e adevarat, de un adevar izbitor, original, rar…naivitatea poate fi gasita in orice conditie; poti fi in mod naiv erou, in mod naiv ticalos, in mod naiv cucernic, in mod naiv frumos, in mod naiv orator, in mod naiv filosof…fara naivitate nu exista adevarate frumuseti.Nici prea multa inflacarare, nici prea multa timiditate. Inflacararea da peste cap, timiditatea bajbaie. Cunoasterea preliminara a ceea ce incerci da indrazneala si usurinta in lucru.Gratia nu e proprie decat naturilor gingase si slabe… Copilul are gratie si o pastreaza in adolescenta; ea slabeste la maturitate si se pierde la batranete.Tinem mai mult sa trecem drept oameni de spirit decat ne temem sa trecem drept oameni rai. Inteligenta nu-si are destule neajunsuri proprii ca sa nu i le adaugam si pe cele ale rautatii? Toti prostii se tem de omul de spirit; fara a-i accepta pe cei rai, toata lumea se teme de omul rau.Nemurirea sau speranta de a trai in memoria oamenilor e singurul lucru care ne consoleaza de scurtimea vietii. Moartea nu-i cumplita decat pentru cel care vede totul stingandu-se odata cu viata lui, dar nu si pentru cel a carui glorie nu poate muri… posteritatea e cea care da pretul cuvenit adevaratului merit... A muri, e soarta tuturor oamenilor; a muri cu glorie, e privilegiul omului virtuos, iar rasplata lui cea mai placuta e sa se bizuie pe recunostinta posteritatii.Elogiul contemporanilor nostri nu-i niciodata curat. Curat e doar cel al posteritatii.Mai bine sa te consumi decat sa ruginesti.Tare as vrea sa stiu unde se afla scoala in care se invata sa simti.Contam intr-atat pe binefacerile noastre, incat este foarte rar sa ascundem secretul nostru celui pe care l-am coplesit cu bunatatea noastra.La invective se recurge numai cand nu exista dovezi; dintre doi oameni care sunt in controversa, cel care nu va avea dreptate se va supara.Dupa ce ar exclude dintre ei deosebirile funeste intre AL TAU si AL MEU, oamenilor nu le-ar ramane mult de facut pentru a nu mai avea nici un motiv sa tremure si pentru a deveni fericiti, atat cat este ingaduit unor oameni.Mergi unde vei vrea; vei gasi si acolo constiinta ta.Invidia…Sentiment pe care nici prietenia nu-l stinge intotdeauna. Nimic nu-i mai greu de iertat decat meritele altuia.Limbajul inimii este de o mie de ori mai variat decat cel al mintii, si este imposibil de stabilit regulile dialecticii sale. © CCCElocinta este arta de a ornamenta logica.Atunci cand vrei sa scrii despre femei, trebuie sa-ti inmoi pana in curcubeu si sa presari peste randuri pulberea de pe aripile fluturelui. © CCCCu cat omul care sufera se vaita mai putin, cu atat ma misca mai mult.Sunt mai miscat de farmecele virtutii decat de diformitatile viciului; intorc spatele cu blandete celor rai, si zbor inaintea celor buni. Daca intr-o opera, intr-un caracter, intr-un tablou, intr-o statuie, este un colt frumos, intr-acolo mi se opresc ochii, nu vad decat lucrul acela, nu-mi amintesc decat de el, aproape uit restul. Cum ma transform cand totul e frumos!Acolo unde pentru barbati e un zid de arama, pentru femei nu e adesea decat o panza de paianjen.Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.