Citate de Denis Diderot

Tare as vrea sa stiu unde se afla scoala in care se invata sa simti.

Omul care se crede fericit, chiar este fericit.

Fiecare virtute, fiecare viciu isi are timpul lui, apoi nu mai e la moda.

Exista mai multi oameni cu bun-simt decat oameni inteligenti, vreau sa spun cu adevarat inteligenti; inteligenta nu e decat arta de a invesmanta ratiunea.

Un om cu cat se intoarce mai mult inapoi, cu cat se avanta mai mult inainte, cu atat e mai mare… Prezentul e o consecinta necesara a trecutului si viitorul o consecinta necesara a prezentului; prezentul e un punct indivizibil si curgator pe care omul nu poate sta, asa cum nu poate sta pe varful unui ac.

Ce credeti? Ca se obtin lauri fara efort? Nu. Este nevoie de curaj, de onoare, de angajament. De daruire de sine. (Nasterea unei legende) © CCC

Au fost laudati mult mai mult oamenii ocupati a ne face sa credem ca suntem fericiti decat oamenii ocupati a ne face sa fim fericiti cu adevarat.

Faceti ca binele fiecaruia sa fie atat de strans legat de binele general incat nici un cetatean sa nu poata dauna societatii, fara sa-si dauneze lui insusi; asigurati rasplata pentru virtute dupa cum ati asigurat pedeapsa pentru ticalosie.

Nemurirea sau speranta de a trai in memoria oamenilor e singurul lucru care ne consoleaza de scurtimea vietii. Moartea nu-i cumplita decat pentru cel care vede totul stingandu-se odata cu viata lui, dar nu si pentru cel a carui glorie nu poate muri… posteritatea e cea care da pretul cuvenit adevaratului merit... A muri, e soarta tuturor oamenilor; a muri cu glorie, e privilegiul omului virtuos, iar rasplata lui cea mai placuta e sa se bizuie pe recunostinta posteritatii.

E o mare diferenta intre un om care da prea multe argumente si un om inzestrat cu ratiune. Acesta din urma tace adeseori, pe cand celalalt nu tace o clipa.

Viata n-a dat nimic muritorilor fara mare truda.

O religie adevarata, privind pe toti oamenii, in toate timpurile si in toate locurile, trebuie sa fie vesnica, universala si evidenta: nici una nu are aceste trei insusiri. Deci toate sunt demonstrate ca fiind false.

Talent si harnicie: fara amandoua nimeni nu se poate distinge…un cap mediocru, dar harnic, merge mai departe decat omul inzestrat, dar fara harnicie. Pretul gloriei este munca: ce costa putin, are putina valoare.

Nimic nu e bun sau rau in natura decat in raport cu felul de a vedea si de a simti al fiintelor fata de obiectele cu care sunt in legatura.

Se tin discursuri nesfarsite impotriva pasiunilor. Toate suferintele omului se pun pe socoteala lor si se uita ca tot ele sunt si izvorul tuturor placerilor lui. In constitutia lor exista un element despre care nu se poate spune nici prea mult bine, nici prea mult rau: ceea ce nu-mi place insa este ca ele nu sunt privite decat in aspectul lor negativ… numai pasiunile, pasiunile mari, pot sa inalte sufletul la lucrurile mari. Fara pasiuni nu exista nici sublimul, fie in moravuri, fie in creatie, si artele frumoase s-ar intoarce inapoi la copilaria lor, iar virtutea s-ar bagateliza . . .

Un dans este un poem. © CCC

Iata secretul reusitelor de orice fel: sa trudesti din greu si sa-ti mentii totusi entuziasmul intact.

Cu cat vei fi obligat sa platesti un pret mai mare, cu atat mai mult vei aprecia ceea ce ai obtinut.

Nici o distinctie cu adevarat onorabila nu se poate castiga decat cu pretul celor mai mari eforturi individuale: perfectiunea nu se gaseste pe pamantul lenei.

Ma simt fericit ori de cate ori reusesc sa ma ridic deasupra unui obstacol.