Munca ii e prielnica omului. Il scoate din propria-i viata, ii intoarce privirile de la sine, il impiedica sa-l cerceteze pe acel altul care-i el si care-i face ingrozitoare singuratatea. E un leac al eticii si al esteticii. Munca mai are nepretuitul dar de a ne mangaia desertaciunea, de a amagi neputinta si de a ne insufla speranta intr-o intamplare fericita. Ne inchipuim ca prin ea ne inraurim soarta. Pentru ca nu pricepem legaturile firesti, care ne inlantuie propria sfortare de mecanica universala, ni se pare ca sfortarea aceasta e indreptata spre al nostru folos, impotriva restului. Munca ne da iluzia vointei, a fortei si a independentei. Ne indumnezeieste in ochii proprii. Face din noi, sub propria-ne privire, eroi, genii, demoni, demiurgi, zei, Dumnezeu.
Cei dintai sa ma numeasca printre cei din urma pot,
daca cei din urma, printre cei din frunte ma socot.
E atata bucurie in viata activa, in exercitiile intense ce ne fac sa simtim ca traim din plin! Pana si moartea ne pare atunci o intamplare, poate glorioasa, sau numai neasteptata, pe care declinul n-a precedat-o.
Ma simt fericit ori de cate ori reusesc sa ma ridic deasupra unui obstacol.
Munca, forta progresiva si acumulatoare, poarta dobanzi ca si capitalul, si in insusirile ei si in rezultatele ei.
... si odata spusa, vorba zboara fara a o putea rechema.
Dumnezeu vinde bunuri pe un singur pret: munca.
Spera, nu inceta un moment a spera ca straduinta ta cinstita va ajunge rasplatita candva.
Ca o viata sa fie nobila sau dispretuita, aceasta nu depinde de cariera adoptata, ci de spiritul cu care aceasta cariera e condusa.
Munceste ca un rob, ordona ca un rege si creeaza ca un Dumnezeu.
Omul doreste odihna pentru a scapa de chinul muncii, dar nu e fericit decat cand face ceva si nu se bucura decat cand activeaza.
Oleum et operam perdidi.
Mi-am pierdut uleiul si munca (degeaba)
Ne-nduplecata moarte, pe nimeni nu amana.
Pentru odihna ta sa lasi in fiecare zi, pana la moarte, tot ziua de maine.
Omule, nu uita ca in viata omul nu trebuie sa ceara fericirea decat de la munca lui, iar nu de la intamplare.
Elogiul cel mai mare care i se poate aduce muncii omenesti, deci si artei, este faptul ca munca ne ingaduie sa traim in seninatate.
Chiar si atunci cand un om esueaza in eforturile sale, e o mare satisfactie pentru el sa poata spune ca a facut tot ce a putut.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.