O dragoste uitata e ca un inel aruncat in lac. Cea dintai furtuna care rascoleste adancurile, poate sa-l scoata la suprafata ca intr-o clipa sa-l arunce mai la fund.
Dragostea creste in raport direct cu numarul kilometrilor ce fac doi indragostiti ca sa se intalneasca.
Imi plac in dragoste cei nesatui – ii plang si-i admir. Au ceva din eroismul tragic al indraznetilor care vor sa treaca oceanul inot.
O dragoste apusa e ca un vulcan: niciodata nu poti zice c-a trecut pericolul de a izbucni din nou.
Fericit este cel care poate sa-si apere cu curaj ceea ce iubeste.
Felix qui, quod amat, defendere fortiter audet.
(Ovidius, Amores)
Iubirea este atunci când sufletul începe să cânte şi florile vieţii tale înfloresc singure
Gandurile din timpul noptii, dragostea si vinul nu ne indeamna la nici un lucru corect.
Nox et amor vinumque nihil moderabile suadent.
(Ovidius, Amores)
Tocmai fragilitatea iubirii noastre o face atât de preţioasa! Dacă cineva ar putea să ne dea certitudinea că dragostea noastră este veşnică… poate am inceta sa ne iubim…
© CCC
C’est la fragilité même de notre amour qui le fait si précieux ! Si quelqu’un pouvait nous donner la certitude que notre amour est éternel… peut-être cesserions-nous de nous aimer…
Ura si dragostea sunt intr-o privinta nedespartite; omul niciodata nu uraste pe altul, decat din iubire fata de sine.