Ratiunea calatoreste… de la nord spre sud, insotita de cele mai bune prietene ale ei: Experienta si Toleranta.
Depinde cât sunt de potriviţi doi oameni în concepţii, în gusturi, câtă toleranţă au, contează foarte mult principiile, felul în care reuşeşti să comunici şi după ce marea flacără a iubirii nu mai este ce-a fost. Aşa cum există prietenii care durează o viaţă, tot aşa există şi căsătorii care durează o viaţă. Acum, concepţia este că, dacă a trecut marea iubire, divorţăm. Găsim alta.
Ne studiem trei saptamani, ne iubim trei luni, ne certam trei ani, ne toleram treizeci de ani, si copiii o iau de la capat.
© CCC
Filosofia are doi copii pe care fanatismul ar vrea sa-i ucida ca pe Calas: Adevarul si Toleranta.
Cazul Calas se refera la un proces care a avut loc la mijlocul secolului al XVIII-lea, în 1762, la Toulouse, pe fondul conflictului religios dintre protestanți și catolici, caz devenit celebru prin intervenția lui Voltaire (Tratat despre Toleranta cu ocazia mortii lui Jean Calas).
Jean Calas (1698 – 1762), comerciant din Toulouse, Franța, celebru pentru faptul că a fost victima unui proces părtinitor, din cauza apartenentei sale la protestantism. In Franța, el este un simbol al intoleranței religioase creștine, împreună cu Jean-François de la Barre și Pierre-Paul Sirven. A fost acuzat de fanatism anticatolic si condamnat la moarte.
Adevaratul intelectual este un om senin, nepartinitor, tolerant, un om dispus sa discute, sa polemizeze urban, de la egal la egal, un om care se tine strâns de principiile logicii si ale adevarului si care nu tine sa aiba dreptate în afara lor.
Originea constiintei: oare constiinta nu a aparut ca o autoconfesiune a unui defect pe care ne e rusine sau frica sa-l declaram social? Se stie ca societatea inseamna represiune si constrangere la respectarea anumitor valori. Dar oamenii au pacate: abateri de la morala, insuficiente fiziologice, decaderi intime, momente abjecte de umilinta, de oroare. Toate emotiile tind la expansiune. Dar aceste vicii sau insuficiente nu pot fi spuse nici celui mai bun prieten. Cu cine sa vorbim de ele, fiindca nu suntem siguri de comprehensiunea completa, indiscutabila, a nimanui. Exista un singur prieten, care tolereaza totul, care intelege si ne justifica. Acela suntem noi insine. A inceput atunci discutia cu acel excelent prieten care suntem pentru noi. Lui ii putem face orice confesiune: putem fi siguri ca nu va spune nimanui nimic, ca nu va trada secretul. Constiinta e autoconfidentă.