Viciile reunite ale tuturor epocilor si ale tuturor locurilor nu vor egala niciodata nenorocirile produse de un singur razboi.
Toate religiile si toate conceptiile etice din lume se reduc la un singur principiu: ,,Sa iubesti virtutea si sa te feresti de viciu”.
Fericita intelepciune ne-a dezbracat incet, incet, de foarte multe vicii si greseli: si ea cea dintai ne invata pe toti ceea ce este bine.
Este un viciu comun oamenilor sa li se para mai frumoase lucrurile dificile, si cei mai multi considera ca nu stiu nimic cand descopera cauza clara si simpla a unui lucru, in timp ce admira unele teorii sublime si profunde ale filosofilor, desi acestea se sprijina, asa cum se intampla de cele mai multe ori, pe fundamente care n-au fost niciodata suficient cercetate de cineva; nebuni desigur, care prefera luminii, intunericul.
Adesea natura imbraca viciul cu un vesmant frumos.
…nature with a beautous wall
Doth oft close in pollution.)
(A douasprezecea noapte)
Curajul adevarat este una dintre insusirile care presupun un suflet mare. Sunt mai multe feluri de curaj: curajul contra sortii, care e filozofie; curajul impotriva nevoilor, care e rabdare; curajul in razboi, care e vitejie; curajul in intreprinderi, care e cutezanta; un curaj mandru si indraznet, care e indrazneala; curaj impotriva nedreptatii, care e tarie; curaj impotriva viciului, care e severitate; curaj de reculegere, de temperament.
Omne vitium semper habet patrocinium suum.
Viciile isi gasesc intotdeauna o justificare.
(Syrus, Sententiae)
Ex vitio alterius sapiens emendat suum.
Omul intelept isi corecteaza defectele sale vazand defectele altuia.
Quod aetas vitium posuit, aetas aufert.
Defectul pe care timpul l-a inradacinat in noi, numai timpul il va scoate.
Vitia nobis sub virtutum nomine obrepunt.
Viciile se cuibaresc in noi sub denumirea de virtuti.
(Seneca Philosophus, Epistulae)