O, Zeita a Norocului, desarta e puterea ta divina, cand ni-e data intelepciunea. Noi, da, numai noi te facem, prin dorinte nesabuite, Zeita-atotstapanitoare si te asezam in ceruri.
Suferinta incercata de un barbat dintr-o bucata nu ar trebui sa fie mai sfredelitoare decat o ingaduie masura, nici mai mare decat rana.
Trebuie sa-ti cunosti masura si sa tii seama de ea, atat in lucrurile cele mari, cat si in cele mici.
Omul cuminte pune hotar chiar si in lucrurile cinstite.