Citate de Juvenal

Virtus sola nobilitat. Numai virtutea innobileaza sufletele.

Tanta vis probitatis est, ut eam in hoste etiam diligamus. Influenta virtutii este asa de mare, incat o admiram chiar si la dusmanii nostri.

Faptul ca nu gaseste indurare in propriii sai ochi este cea dintai pedeapsa pentru vinovat.

Probitas laudatur et alget. Cinstea este laudata, dar ingheata de frig.

Virtutea isi ajunge siesi pentru a da fericire.

Cauta la altii virtutile, iar la tine viciile.

Originea nu înseamnă nimic, unde nu e virtute… virtutea este cel dintâi titlu de noblețe.

Omul cuminte pune hotar chiar si in lucrurile cinstite.

Suferinta incercata de un barbat dintr-o bucata nu ar trebui sa fie mai sfredelitoare decat o ingaduie masura, nici mai mare decat rana.

Numai o intrebuintare rara duce la placere.

Trebuie sa-ti cunosti masura si sa tii seama de ea, atat in lucrurile cele mari, cat si in cele mici.

Virtutea este ispita insuficienta.

Virtus est vitium fugere. Daca fugi de vicii, asta inseamna virtute.

Virtutile exagerate devin aproape vicii. Sentimentele cele mai vrednice, daca le exagerezi, ajung sa fie blamate.

Oamenii virtuosi se răzbuna adesea pentru constrangerile pe care si le impun prin plictiseala pe care o inspiră. Les gens vertueux se vengent souvent des contraintes qu'ils s'imposent par l'ennui qu'ils inspirent.

Virtus post nummos. Virtutea este mai presus decat banul. (Horatius, Epistulae)

Ad virtutis summam nihil accedere potest. Nimic nu se poate adăuga la desăvârşirea virtuţii.

Nobilitas sola est atque unica virtus. Virtutea este singura si unica noblete. (Juvenalis, Satirae)

Orice fapta care poate fi luata ca o pilda rea nu place chiar aceluia care a facut-o. Cea dintai pedeapsa este ca omul, fiindu-si singur judecator, nu se iarta pe sine, chiar daca el a castigat de pe urma judecatorului necinstit care a dat sentinta.

O mare blandete sufleteasca, iata darul pe care natura marturiseste ca l-a facut omenirii, dandu-i lacrimile.