Munca ii e prielnica omului. Il scoate din propria-i viata, ii intoarce privirile de la sine, il impiedica sa-l cerceteze pe acel altul care-i el si care-i face ingrozitoare singuratatea. E un leac al eticii si al esteticii. Munca mai are nepretuitul dar de a ne mangaia desertaciunea, de a amagi neputinta si de a ne insufla speranta intr-o intamplare fericita. Ne inchipuim ca prin ea ne inraurim soarta. Pentru ca nu pricepem legaturile firesti, care ne inlantuie propria sfortare de mecanica universala, ni se pare ca sfortarea aceasta e indreptata spre al nostru folos, impotriva restului. Munca ne da iluzia vointei, a fortei si a independentei. Ne indumnezeieste in ochii proprii. Face din noi, sub propria-ne privire, eroi, genii, demoni, demiurgi, zei, Dumnezeu.
Nu putem suporta nici viciile noastre, nici remediile lor.
(Istoria Romei)
© CCC
Spectatorul cel mai inzestrat e acela care gaseste, cu pretul cine stie carui fericit contrasens, emotia cea mai pura si cea mai puternica.
Cauta la altii virtutile, iar la tine viciile.
Numai imbecilitatea orgolioasa poate sa-si inchipuie ca a produs o opera care traieste prin ea insasi. Cea mai buna dintre ele, n-are valoare decat prin raporturile ei cu viata. Cu cat surprind mai lesne raporturile astea, cu atat opera intereseaza mai mult.
Principis est virtus maxima nosse suos.
Cea mai de seama virtute pentru un conducator este sa-i cunoasca pe ai sai.
(Martialis, Epigrammata)
Cand se spune ca viata e buna si cand se spune ca este rea, spunem lucruri fara nici o noima. De fapt, trebuie sa spunem ca e si buna si rea in acelasi timp, fiindca numai prin ea putem sa ne dam seama de ce este bunul si ce este raul. Adevarul adevarat este ca viata este delicioasa, oribila, incantatoare, abjecta si dulce, si amara, si ca ea e totul pe pamant.
Infinit mai puternice decat ratiunea si stiinta sunt ignoranta si nebunia.
Vir sine virtute semper manet absque salute.
Omul lipsit de virtute ramane intotdeauna fara ajutor.
Nu iubim cu adevarat decat atunci cand iubim fara motive.
Valeat ancora virtus.
Virtutea se sustine prin ea insasi.
Daca am cunoaste toate tainele universului, am cadea indata intr-un plictis enorm.
Intr-o lume plina de oameni slabi, firavi, nestiutori, nu va mai exista pe lume frumusete.
Poezia nu-i alta decat o revarsare fireasca a inimii.
Numai flacara virtutii este unica noblete…
Ale sufletului daruri nazuinta mea le cata...
daca vorba ca si fapta-ti om de bine te arata,
daca pretuiesti dreptatea, nobil pentru mine esti.
Este in puterea noastra sa nu acceptam viciile; dar sa le prescriem o limita odata ce le-am acceptat, aceasta nu mai e in puterea nimanui.
Judecam actiunile omenesti dupa placerea sau mahnirea pe care ne-o provoaca.
Exista virtuti atat de stralucite incat atrag dupa sine intunericul. Oamenii invidiosi se grabesc sa le puna in umbra.
Nu poti sa dispretuiesti stiinta fara sa dispretuiesti ratiunea; nu poti dispretui ratiunea fara a dispretui pe om.