Citate de Graham Priest

Când lectura unei cărți vă înalță cugetul şi vă insuflă sentimente nobile şi îndrăznețe, nu mai căutați alt criteriu pentru judecarea ei: este bună şi făurită de mâna unui meşter priceput. (Despre creațiile artistice, 31)

Lectura încarcă memoria și împiedică gândirea. (Jucătorul de cricket) © CCC

...a ști că o inferență este validă în mod deductiv înseamnă a ști că nu există situații în care premisele sunt adevărate, iar concluzia nu este. (Logica: O foarte scurtă introducere) © CCC Inferență: operație logică de trecere de la un enunț la altul și în care ultimul enunț este dedus din primul.

Orice carte care ajută copilul să-şi formeze obiceiul de a citi, care transformă cititul într-o nevoie profundă şi continuă, este bună pentru el.

Când citeşti prima oară ceva – e argint. A doua oară – aur, a treia oară – înţelepciune. Proverb gruzin

Mai bine citesti un om decat zece carti. (Cozerii de luni) © CCC

Să nu citești niciodată o carte care n-are măcar un an vechime.

Lectura, o poarta deschisa spre o lume fermecata. (Le Figaro littéraire) © CCC

Pentru că intrăm în zona computerului, am pierdut plăcerea de a citi. Eu sunt un cetăţean al Galaxiei Gutenberg. Umanismul culturii se sprijină pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îţi lasă popasurile necesare pentru reflecţie, pentru meditaţie. Pierderea obişnuinţei lecturii este pericolul cel mai mare care ameninţă planeta, pentru că slăbeşte intelectul, puterea de gândire, şi te face să uiţi limba.

Moare câte puțin cine nu călătorește;

cine nu citește;

cine nu ascultă muzică;

cine nu caută harul din el însuși.

(Cine moare?)

Această carte este o introducere în logică, deoarece logicienii contemporani înțeleg acum subiectul. Totuși, nu încearcă să fie un manual. (Logica: O foarte scurtă introducere) © CCC

O operă clasică este o carte pe care toată lumea doreşte să o fi citit, dar pe care nimeni nu vrea să o citească.

1. Dreptul de a nu citi.
2. Dreptul de a sări pagini.
3. Dreptul de a nu termina o carte.
4. Dreptul de a reciti.
5. Dreptul de a citi orice.
6. Dreptul la bovarism (maladie transmisibilă pe cale textuală).
7. Dreptul de a citi oriunde.
8. Dreptul de a „ciuguli“ (de a lua o carte din bibliotecă, de a o deschide la întâmplare şi de a citi câteva pagini sau câteva pasaje).
9. Dreptul de a citi cu voce tare.
10. Dreptul de a tăcea (adică dreptul de a nu fi obligat să-ţi justifici lecturile şi să dai socoteală cuiva despre ele).

(Ca un roman, Drepturile imprescriptibile ale cititorului) Drepturile imprescriptibile ale cititorului sunt valabile – fără restricţii – şi pentru cititorul de vârstă şcolară. Eseul Ca un roman este un vibrant elogiu adus lecturii, autorul precizând însă că îşi imploră colegii profesori să nu-i folosească textul „drept instrument de tortură pedagogică“. © CCC

E de folos să citeşti, dar numai când cugeţi asupra ceea ce citeşti.

Lectura il face pe om complet, scrisul il face pe om exact.

Lectura este singurul mijloc prin care alunecăm, involuntar, adesea neputincioși, în pielea altuia, în vocea altuia, în sufletul altuia. © CCC

Singurul sfat ce se poate da cuiva în ce priveşte lectura este de a nu accepta nici un sfat, de a urma, dimpotrivă, propriul instinct, de a utiliza propriile facultăţi intelectuale, de a trage propriile concluzii.

A face escale în arhipelaguri livrești.

Oricât de ocupat ai fi, trebuie să găsești timp ca să citești. Altfel vei capitula în fața ignoranței.

Lectura, iată învăţătura cea mai bună.