In luptele-i de veacuri cu-atatea primejdii si greutati ce-i stau in cale, omul imi apare ca acel voinic nazdravan din povesti, pe care nimic nu-l inspaimanta. Cine poate prevedea pana unde-si va intinde intr-o zi hotarele puterilor lui cuceritorul acesta indraznet si neobosit?
Un om constient de faptele sale, care isi da seama cand nu are dreptate, numai acela poate avea pareri de rau.
Cand dreptatea piere, nu mai este nimic care sa poata da pret oamenilor.
Pazeste-te de mincinosul care amesteca si putin adevar in minciunile lui.
Fundamentul dreptatii este doar egalitatea.
Dreptatea nu este altceva decat iubirea de aproape a inteleptului.
Nici chiar cei ce-si intemeiaza viata pe nedreptate si nelegiuire nu pot trai fara o particica de dreptate. Si talharii isi au legile lor, carora se supun si pe care le respecta.
Norocul? De cand alergi dupa el, ti-l faceai singur.
Orice opera mare se face cu pasiune.
Omul drept nu e cel care nu nedreptateste pe nimeni, ci cel care, putand sa faca rau, isi reprima vointa de a-l face.
A demonstra ca am dreptate presupune ca s-ar putea sa ma insel.
Invidiosii sufera de succesul altora ca de o umilinta, ca de o ofensa de neiertat adusa slabiciunii lor.
Adevarul asteapta. Numai minciuna e grabita.
Dreptatea cu patanii se invata.
Ca sa traiesti in pace,
nimic lumii sa nu-i ceri.
Binele te-nvata a-l face
ca albina mierea ei.
E o fericire sa fii iubit. E una si mai mare: sa iubesti. Cine le are pe amandoua e mai presus de lumea timpului, mai tare decat soarta, mai tare decat moartea.