Citate de Julia Child

Viata si spiritul sunt doua puteri, sau doua necesitati intre care omul se afla plasat.

Viata frumoasa si utila este aceea in care gandirea si actiunea se sustin neincetat una pe cealalta.

Non vivere bonum est, sed bene vivere. Nu-i totul sa traiesti oricum, ci sa traiesti corect.

Niciodata nu stii ce inseamna viata, pana cand nu mori.

Viaţa nu e nici un spectacol, nici o petrecere, ci o situaţie dificilă. (Articole și eseuri) © CCC

Viaţa. A se agita bine înainte de utilizare. © CCC

Nu e de-ajuns doar să trăiești... trebuie să ai soare, libertate și o floare mică. © CCC

In ziua cand veti pune piciorul in viata, in viata adevarata, in ziua cand o veti cunoaste, cu legile ei, cu necesitatile ei, cu greutatile si necazurile ei, cu rigorile, datoriile, lanturile, incantarile si adevaratele ei dureri, atunci veti vedea cat de sanatoasa este ea si frumoasa, si tare, si rodnica, in virtutea chiar a exactitatii ei.

Limita dintre viaţă şi moarte se numeşte tăcere.

La drept vorbind, foarte putini oameni traiesc in ziua de azi, dar iau masuri pentru a trai altadata.

Viața plăcută nu este dată de beții și ospețe continue, de desfătări, mese copioase... ci de un raționament sobru, care cercetează cauzele oricărei preferințe și repulsii și alungă opiniile care produc maximă tulburare în suflet.

…Pentru mine, timpul n-a curs, nu l-am simţit. Viaţa mea a fost atît de activă şi atît de plină, încît un an în plus sau în minus nu s-a făcut simţit cu efecte fizice, intelectuale sau de interes duhovnicesc evidente. Poate am evoluat din punct de vedere spiritual fără să-mi dau seama, dar propriu-zis n-am simţit curgerea timpului. Pentru mine, aceşti 84 de ani au fost un fel de dar ceresc pentru ca eu să înţeleg mai multe lucruri pe care tinereţea, poate, nu le înţelege, iar maturitatea le ignoră, vrut sau nevrut. Am avut şansa să ajung pînă aici şi să privesc cu bucurie, dar şi cu tristeţe. Vîrsta asta lungă mi-a fost de folos pentru comprehensiunea unei deveniri. Ne aflăm într-un moment de gravă înţelegere a sensului vieţii. Fiecare nu priveşte la cel de alături, nu îl interesează decît lucrurile materiale, iar restul este uitat. Fiecare an care mi se dădea îl socoteam ca un dar în plus de la Dumnezeu. Socoteam în tinereţe că am să trăiesc cam 60 de ani, n-am să ajung pînă la 70. Am avut întotdeauna obsesia morţii iminente. Cu fiecare an care trecea, încercam să adaug ceva la mine, la persoana interioară, căci persoana exterioară nu mă interesa. Cînd eram în viaţa publică, fiecare an însemna încă o posibilitate de a răspîndi cultura, de a forma cultura, de a răspîndi ceva din traseul fiinţei mele. […] Bătrîneţea nu este o povară. Acum, pentru mine nu există moarte, există «trecere dincolo»…

E penibil - cand nu esti un mare intelept - sa vezi ca viata continua si dupa tine si sa te simti tarat la fund de vesnica scurgere a lucrurilor. Greu ne resemnam sa nu fim sfarsitul definitiv al lucrurilor si ratiunea suprema a universului.

Scopul vietii este de a fi traita si a trai inseamna sa fii constient de tot ceea ce exista: sa fii fericit, sa te imbeti, sa te lasi cuprins de seninatate, sa te bucuri de aceasta lume incantatoare!

Faptul ca toate vietile de pe pamant se sfarsesc cu moartea nu dovedeste ca moartea e tinta vietii.

Viaţa este infinit mai ciudată decât orice ar fi putut inventa mintea omeneasca.

Viitorul ni-l putem modela după cum vrem. Viața este un lut căruia voința îi dă forma.

Non est, crede mihi, sapientis dicere: “vivam” Sera nimis vita est crastina: vive hodie!   Crede-ma ca nu este o atitudine inteleapta sa spui: "voi trai" A trai maine este prea tarziu: traieste astazi! (Martialis, Epigrammata)

Isi merita viata, libertatea, acela numai ce zilnic si le cucereste neincetat.

Viața, in esenta, este solitara, iar oamenii casatoriti si necasatoriti difera doar prin faptul ca noi ne simtim singuri atunci cand suntem cu noi insine, iar ei se simt singuri atunci cand sunt impreuna. (Amintiri si suveniruri) © CCC