Argumentum ad iudicium.
Argumentul (judecății) bazat pe o hotărâre judecătorească.
Argumentum ad judicium (în latină: argumentare ce apelează la judecată).
Denumirea, introdusă de Locke (Essay IV (XVII) 22) pentru utilizarea, aprobată de el, a "dovezilor scoase din oricare dintre fundamentele cunoaşterii sau ale probabilităţii".
Este pus în contrast cu “argumentum ad hominem”, “argumentum ad ignorantiam” şi “argumentum ad verecundiam”, pe care Locke le respingea.
Ad litteram (ad litt.)
Exact pana la ultima litera; asa cum citim cuvantul, fara a tine seama de context; in traduceri: cuvant cu cuvant; de ex.: un citat ad litteram. Când se citează un autor, trebuie să fie citat ad litteram.
© CCC
Aequo animo
Cu curaj (cu hotarare)
Ad calendas graecas
La calendele grecesti; expresie folosita de imparatul Octavianus la adresa datornicilor rau platnici, grecii neavand denumirea de kalendae; expresii similare: la „Sfantu-Asteapta”, la „Pastele cailor”.