Argumentum ad iudicium.
Argumentul (judecății) bazat pe o hotărâre judecătorească.
Argumentum ad judicium (în latină: argumentare ce apelează la judecată).
Denumirea, introdusă de Locke (Essay IV (XVII) 22) pentru utilizarea, aprobată de el, a "dovezilor scoase din oricare dintre fundamentele cunoaşterii sau ale probabilităţii".
Este pus în contrast cu “argumentum ad hominem”, “argumentum ad ignorantiam” şi “argumentum ad verecundiam”, pe care Locke le respingea.
A posteriori
In urma experientei; antonimul lui “a priori”
Abhoc et abhac
De aici si de acolo (fara nici un plan).
Ab imo ad summum
De jos pana sus
Ab initio
De la inceput, de la bun inceput, dintru inceput.
Alter ego
Un al doilea eu; un alt eu; poate fi folosit pentru a desemna un prieten intim cu care te identifici in conceptii sau o alta constiinta a personalitatii.
Ante meridiem (a.m.)
Ante meridian; pana in pranz
Aequo animo
Cu sufletul impacat
Ab antiquo
Din vechime
Ab absurdo
Prin absurd
In geometrie, demonstratiile se fac, de multe ori, prin metoda reducerii la absurd, "ab absurdo".
Ad calendas graecas (soluturos)
(Vor plati) la “calendele” grecesti, adica niciodata (calendarul grec nu avea calende)
Actio in rem
Actiune reala, indreptata impotriva unui lucru.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.