Sa te feresti chiar si de ceea ce ti se pare dulce, daca poate sa devina candva amar.
Dulce etiam fugias, quod fieri amarum potest.
(Syrus, Sententiae)
Placerea platita cu necazuri nu ajuta la nimic: dispretuieste, deci, placerile.
Sperne voluptates: nocet empta dolore voluptas.
(Horatius, Epistulae)
Motive de dureri pot sa apara chiar si in timpul placerilor.
In ipsis voluptatibus causae doloris oriuntur.
(Seneca Philosophus, Epistulae)
Este placut, uneori, sa nu tii seama nici de timp si nici de loc.
Dulce est desipere in loco...
(Horatius, Odae)
Este de la sine inteles ca atunci cand placerea domneste mai presus de toate, virtutile sunt alungate.
Virtutes iacere omnes necesse est, voluptate dominante.
(Cicero, De finibus)
Bis repetita placent.
Ce este cerut de două ori place.
(Horatius)
Fiecare om are placerea sa.
Sua cuique voluptas.
Oamenii sunt ispititi de placeri ca si pestii de momeala din undita.
Voluptate homines ut hamo pisces.
(Cicero, De senectute)
Pe fiecare il incanta o anumita placere.
Trahit sua quemque voluptas.
(Vergilius, Bucolica)
Fiecare preocupare isi are placerile sale.
Curae sua cuique voluptas.
(Ovidius, Ars amandi)
Ne plac mai mult acele lucruri care-s mai scumpe.
Magis illa iuvant, quae pluris emuntur.
(Juvenalis, Satirae)
Exista o placere chiar si in plans.
Est quaedam flere voluptas.
(Ovidius, Tristia)
Pentru placere si nu pentru folos.
Ad oblectamentum et non ad quaestum.
Ravnim la lucrul strain, iar altora le plac mai mult lucrurile noastre.
Alienum nobis, nostrum plus aliis placet.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.