Placerea platita cu necazuri nu ajuta la nimic: dispretuieste, deci, placerile.
Sperne voluptates: nocet empta dolore voluptas.
(Horatius, Epistulae)
Nici chiar Jupiter nu poate face pe placul tuturor.
Ne Iuppiter quidem omnibus placet.
Pe fiecare il incanta o anumita placere.
Trahit sua quemque voluptas.
(Vergilius, Bucolica)
Oamenii sunt ispititi de placeri ca si pestii de momeala din undita.
Voluptate homines ut hamo pisces.
(Cicero, De senectute)
Pentru placere si nu pentru folos.
Ad oblectamentum et non ad quaestum.
Ne plac mai mult acele lucruri care-s mai scumpe.
Magis illa iuvant, quae pluris emuntur.
(Juvenalis, Satirae)
Este placut, uneori, sa nu tii seama nici de timp si nici de loc.
Dulce est desipere in loco...
(Horatius, Odae)
Nu exista placere care sa nu provoace dezgust prin repetarea ei.
Nulla est voluptas, quae non assiduitate fastidium pariat.
(Plinius, Naturalis Historia)
Sa te feresti chiar si de ceea ce ti se pare dulce, daca poate sa devina candva amar.
Dulce etiam fugias, quod fieri amarum potest.
(Syrus, Sententiae)
Ravnim la lucrul strain, iar altora le plac mai mult lucrurile noastre.
Alienum nobis, nostrum plus aliis placet.
Este de la sine inteles ca atunci cand placerea domneste mai presus de toate, virtutile sunt alungate.
Virtutes iacere omnes necesse est, voluptate dominante.
(Cicero, De finibus)
Bis repetita placent.
Ce este cerut de două ori place.
(Horatius)
A te lasa tarat de placere, acesta este inceputul tuturor nenorocirilor.
Voluptati indulgere initium omnium malorum est.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.