Placerea platita cu necazuri nu ajuta la nimic: dispretuieste, deci, placerile.
Sperne voluptates: nocet empta dolore voluptas.
(Horatius, Epistulae)
Nu exista placere care sa nu provoace dezgust prin repetarea ei.
Nulla est voluptas, quae non assiduitate fastidium pariat.
(Plinius, Naturalis Historia)
Ravnim la lucrul strain, iar altora le plac mai mult lucrurile noastre.
Alienum nobis, nostrum plus aliis placet.
Pe fiecare il incanta o anumita placere.
Trahit sua quemque voluptas.
(Vergilius, Bucolica)
Cele mai mari placeri pot sa se sfarseasca in dezgust.
Voluptatibus maximis fastidium est finitimum.
(Cicero, De oratore)
Fiecare preocupare isi are placerile sale.
Curae sua cuique voluptas.
(Ovidius, Ars amandi)
Este de la sine inteles ca atunci cand placerea domneste mai presus de toate, virtutile sunt alungate.
Virtutes iacere omnes necesse est, voluptate dominante.
(Cicero, De finibus)
Sa te feresti chiar si de ceea ce ti se pare dulce, daca poate sa devina candva amar.
Dulce etiam fugias, quod fieri amarum potest.
(Syrus, Sententiae)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.