Citate latine - Timp

Suntem calificati dupa folosirea timpului liber. Otio prodimur. (Plinius, Panegyricus)

Nu exista nimic pe care timpul - in trecerea sa - sa nu-l linisteasca sau sa nu-l supuna. Nihil non aut lenit aut domat diuturnitas. (Syrus, Sententiae)

Timpul trecut nu se intoarce nicicand. Praeteritum tempus nunquam vertitur.

Fiecare an, in trecerea sa, ia de la noi cate ceva. Singula de nobis anni praedantur euntes. (Horatius, Epistulae)

Daca timpul se schimba in rau, vei ramane singur. Tempora si fuerint nubila, solus eris. (Ovidius, Tristia)

Timpul, in scurgerea sa, macina si piatra. Vitiat lapidem longum tempus.

Cat ai sta intr-un singur picior. Stans pede in uno.

Ab ovo usque ad mala. De la ou pana la mere. (sens figurat: de la inceput pana la sfarsit) (Horatius, Satirae)

Faptele oamenilor vor disparea cu timpul. Mortalia facta peribunt. (Horatius, Ars poetica)

A te folosi cu intelepciune de timp. Sapienter temporibus uti.

Timpul fuge fara sa se mai intoarca. Fugit irreparabile tempus. (Vergilius, Georgica)

Cu cat munca va fi mai placuta, cu atat timpul va fi mai scurt. Ut erit hora brevis, sic labor ipse brevis.

Ehei, Postume, Postume, anii trec in zbor... Eheu, fugaces, Postume, Postume, Labuntur anni... (Horatius, Odae)

Cine doreste sa-si rezolve treburile la vremea potrivita, sa-si imparta cu atentie timpul. Vigilare addecet, qui sua vult tempore conficere officia. (Plautus, Rudens)

Timpul vindeca ranile. Tempus vulnera sanat.

Timpul se scurge si el va va fi pus la socoteala. Pereunt et imputantur. (Martialis, Epigrammata)

Cu cat un eveniment e mai fericit, cu atat dureaza mai putin. Tanto brevius omne, quanto felicius tempus. (Plinius Junior, Epistulae)

Breve tempus quod libet scire quid simus, libet exercere quod scimus. Este scurt timpul în care trebuie să aflăm ce suntem şi să dovedim ce ştim. (Plinius Minor)

Timpul linisteste chiar si cele mai mari necazuri. Etiam veros dolores mitigat tempus. (Quintilianus, De Institutione Oratoria)

Timpul devorator al tuturor lucrurilor. Tempus edax rerum. (Ovidius, Metamorphoses)