Citate latine - Timp

Cu cat munca va fi mai placuta, cu atat timpul va fi mai scurt. Ut erit hora brevis, sic labor ipse brevis.

Cat ai sta intr-un singur picior. Stans pede in uno.

Faptele oamenilor vor disparea cu timpul. Mortalia facta peribunt. (Horatius, Ars poetica)

Timpul este cel mai folositor sfetnic al omului. Consultor homini tempus utilissimus.

Ab ovo usque ad mala. De la ou pana la mere. (sens figurat: de la inceput pana la sfarsit) (Horatius, Satirae)

Timpul dezvaluie toate. Tempus omnia revelat. (Tertullianus, Apologeticum)

Daca timpul se schimba in rau, vei ramane singur. Tempora si fuerint nubila, solus eris. (Ovidius, Tristia)

Timpul fuge fara sa se mai intoarca. Fugit irreparabile tempus. (Vergilius, Georgica)

Nu exista nimic pe care timpul - in trecerea sa - sa nu-l linisteasca sau sa nu-l supuna. Nihil non aut lenit aut domat diuturnitas. (Syrus, Sententiae)

Suntem calificati dupa folosirea timpului liber. Otio prodimur. (Plinius, Panegyricus)

Timpul vindeca ranile. Tempus vulnera sanat.

Nimic nu trece mai repede decat anii. Nihil est annis velocius.

Timpul linisteste chiar si cele mai mari necazuri. Etiam veros dolores mitigat tempus. (Quintilianus, De Institutione Oratoria)

Cine doreste sa-si rezolve treburile la vremea potrivita, sa-si imparta cu atentie timpul. Vigilare addecet, qui sua vult tempore conficere officia. (Plautus, Rudens)

A te folosi cu intelepciune de timp. Sapienter temporibus uti.

Timpul devorator al tuturor lucrurilor. Tempus edax rerum. (Ovidius, Metamorphoses)

Breve tempus quod libet scire quid simus, libet exercere quod scimus. Este scurt timpul în care trebuie să aflăm ce suntem şi să dovedim ce ştim. (Plinius Minor)

Fiecare an, in trecerea sa, ia de la noi cate ceva. Singula de nobis anni praedantur euntes. (Horatius, Epistulae)

Timpul se scurge si el va va fi pus la socoteala. Pereunt et imputantur. (Martialis, Epigrammata)

Timpul, in scurgerea sa, macina si piatra. Vitiat lapidem longum tempus.