Şi-a pierdut vara cântând,
Greierele, şi flămând,
A văzut, aşa, deodată,
Pornind viscolul să bată.
Nu se pomenea fărâmă
De gânganie sau râmă;
Şi nemaigăsind nimica,
Dete fuga-mpleticit
La vecina lui, furnica.
Muşuroiul sta clădit,
Plin cu tot ce-ai fi râvnit.
Magazia cu făină
Era sub o rădăcină;
Şi, la rând, în multe caturi,
Erau saci cu mei pe paturi.
Adunaţi într-o firidă,
Sâmburi roşii de stafidă.
În dulap şi-ntr-un sertar,
Mălai galben şi zahar.
Ouăle cu coaja mică
Erau ouă de furnică,
Căci cumetrele îşi fac
Prăjituri şi cozonac.
Într-un beci închis cu scoabe,
Boloboace: struguri boabe,
Va să zică, un belşug
Rânduit cu meşteşug.
- Mă rog, maică, dumitale,
Sunt în picioarele goale,
Am rupt opinci şi obiele
De calc de-a dreptul pe piele,
Straie ce mai am pe mine,
De gol ce-s, mi-e şi ruşine,
Am rămas de capul meu,
M-a uitat şi Dumnezeu...
Luat de vânt, târât de apă,
Plăpând ca foaia de ceapă,
Încă de la arătură
N-am mai pus nimic în gură.
Să mă ierţi, de nemâncare
S-a prins burta de spinare.
Uite ce ţi-aş fi cerut,
Niscai boabe de-mprumut...
Până pe la Mărţişor...
Vreau să rabd, dar nu să mor,
Şi mă jur, i-a spus, că-ţi voi
Da cu dobândă înapoi.
Poţi să-ntrebi dacă nu sunt
Om cinstit şi de cuvânt.
Ce păcat că gospodina
E zgârcită, bat-o vina!
În loc să ia din cămări
Şi să dea, pune-ntrebări.
Că aşa o fi bogatul,
Darnic mai vârtos cu sfatul.
- Cum de ceri cu împrumut?
Astă-vară ce-ai făcut?
Zise potrivindu-şi barba
Negri-i ochelari cu laba.
- Ce să fac? De mi-e iertat,
Astă vară am cântat.
Am cântat cri-cri, gri-gri,
Nopţi cu nopţi şi zi de zi.
- Ai cântat! îmi pare bine!
Acum joacă dacă-ţi vine!
Şi calica de mătuşă
Trânti ivărul la uşă.
(Greierele și furnica)
(Traducere, în versiune originală, după fabula omonimă a lui Jean de La Fontaine)
Pentru a progresa, nu este suficient sa vrei sa actionezi, trebuie sa stii mai intai in ce mod sa actionezi.
© CCC
A nu te simti fericit decat prin comparatie, inseamna sa te condamni sa nu fii niciodata fericit cu adevarat, pentru ca intotdeauna trebuie sa lupti pentru a ajunge sau a depasi pe cineva.
© CCC
Legea incepe sa se impuna doar in momentul in care exista forta necesara pentru a o face respectata.
© CCC
A se ignora este, uneori, mai bine decat a se cunoaste.
S'ignorer vaut mieux parfois que se connaître.
Fiecare isi invinovateste memoria: nimeni, judecata.
Revoluţiile nu au in general ca rezultat imediat decat o deplasare a servitutii.
Les révolutions n'ont généralement pour résultat immédiat qu'un déplacement de servitude.
(Aphorismes du temps présent)
Inteligența este capacitatea cu ajutorul căreia vom înțelege, până la urmă, că totul este de neînțeles.
(Viața termitelor)
Inteligenta omului intelept consta in aceea ca nu ii judeca pe ceilalti; ii lasa sa se judece ei insisi, si el doar citeste si inregistreaza verdictul lor.
Ne judecăm pe noi înșine după ceea ce am putea face, dar alții ne judecă după ceea ce am făcut deja.
© CCC
Prietenia este mai degraba o poarta de iesire decat o poarta de intrare spre iubire.
L'amitié est plus souvent une porte de sortie qu'une porte d'entrée en amour.
(Aphorismes du temps présent)
© CCC
Cel mai adesea, nu ii judecam pe ceilalti, ci judecam propriile noastre insusiri in ceilalti.
(Caiete)
© CCC
Oamenii buni nu cunosc prevederea, pentru ca, si din instinct chiar, omul nobil niciodata nu crede pana la sfarsit ca raul exista intr-adevar. Prevederea este un fel de rautate fata de altul, intr-atat cat este necesara ca masura fata de sine. Marea bagare de seama vine din neincrederea in altul, iar neincrederea este despartirea oamenilor.
Condamnarea justă a unui regim nu trebuie să se transforme în condamnarea injustă a unei clase.
(Viitorul burgheziei)
Influenţa modei este atat de puternica incat ne obligă, uneori, sa admiram lucruri lipsite de interes si care vor parea, doar peste cativa ani, de o uratenie extrema.
L'influence de la mode est si puissante qu'elle nous oblige parfois à admirer des choses sans intérêt et qui sembleront même quelques années plus tard d'une extrême laideur.
(Les Opinions et les Croyances)
© CCC
Prezentata sub o forma matematica, eroarea capata un mare prestigiu. Scepticul cel mai inveterat atribuie de bunavoie ecuaţiilor virtuţi misterioase...
Présentée sous forme mathématique, l'erreur acquiert un grand prestige. Le sceptique le plus endurci attribue volontiers aux équations de mystérieuses vertus...
© CCC
Inteligenta a fost inventata, cu mult timp in urma, de un tip foarte destept. Prostia, este altceva, este o creatie colectiva.
(Suculenta pisicii)
© CCC
Inainte de a face ceva, trebuie o inteleapta judecata; dar de indata ce ai judecat adanc, trebuie o grabnica infaptuire.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.