Citate de Marcus T. Cicero

Din slabiciune, oricine se socoate cu mintea lui, un centru-n univers.

O casa fara carti imi pare un corp din care a zburat sufletul.

Aliter cum tyrrano, aliter cum amico vivitur. Într-un fel se trăieşte cu un zbir, în alt fel cu un prieten. (Cicero)

Omului nu ii este dat sa iasa din sine insusi si sa se examineze la anumite intervale, facand abstractie de senzatia obisnuintei cu sine insusi. Iata ceea ce face ca fiecare din noi sa fie un mai bun critic al altora decat al lui insusi.

Tacerea este una dintre marile arte ale conversatiei.

Intr-o chestiune in care nu sunt indoieli, nu sunt numaidecat necesare dovezile.

Fiecare este ispitit sa se lase induiosat de sine si sa se zugraveasca asa cum ar vrea sa fie.

In orice chestiune acordul tuturor natiunilor trebuie privit ca o lege a naturii.

Cand fiecare privim lucrurile sub alte aspecte si cu alti ochi, nu putem sa le gasim toti la fel.

Breve tempus aetatis satis est longum, ad bene honesteque vivendum. Durata vietii, desi scurta, este totusi destul de lunga ca s-o traim corect si cinstit. (Cicero, De senectute)

O viata fericita consta in linistea mintii.

Suntem expusi sa ne inselam in tot ce ne priveste.

Bene praecipiunt qui vetant quidquam agere, quod dubites aequum sit an iniquum. Fac bine cei ce se opun să înfăptuiască ceva ce este îndoielnic dacă e drept sau nedrept. (Cicero)

Lucrurile sunt dupa felul aceluia care le are; bune pentru cine stie sa se foloseasca de ele, rele pentru acela care le da o proasta intrebuintare.

Nu-i aprobam pe altii decat pe temeiul asemanarilor pe care ne dam seama ca le au cu noi insine. Si se pare ca a pretui pe cineva inseamna a-l egala cu tine.

Oamenii care au fost candva puternici doresc intoarcerea la trecut, cei care sunt azi la putere, vor sa ramana pe loc. Iar cei care niciodata n-au avut puterea, doresc reforme. Asta e regula generala.

Orice fiinta omeneasca e o creatura diferita in fiecare dintre cei care o privesc.

Nimanui nu-i poate fi neplacuta propria sa infatisare; omul cel mai urat, ca si cel mai frumos, are dreptul sa se bucure de felul in care arata. Iar pentru ca bunavointa infrumuseteaza, si oricine se priveste in oglinda cu bunavointa, se poate afirma ca oricine e ingaduitor fata de el.

Daca sunt doua feluri de lupta, unul cu cuvantul si altul cu forta, si daca unul e propriu omului, iar celalalt animalelor, suntem datori sa recurgem la cel din urma numai cand primul nu poate fi de folos.