Oamenii care au fost candva puternici doresc intoarcerea la trecut, cei care sunt azi la putere, vor sa ramana pe loc. Iar cei care niciodata n-au avut puterea, doresc reforme. Asta e regula generala.
Daca valorile nu ne sunt revelate decat in stricta conexiune cu subiectivitatea noastra, relatiile ce rezulta de aici intereseaza totusi intreaga omenire.
E lesne sa te sprijini pe credinta. Frumos, dar greu e sa stai pe picioarele tale.
Nu spune nimic bun despre tine, caci nimeni nu te va crede. Nu spune nimic rau despre tine, caci toti te vor crede.
Ceea ce spui despre tine insuti e intotdeauna poezie.
Fiecare om are cu necesitate cea mai inalta idee despre sine; in consecinta, fiecare respecta in altul numai imaginea sa proprie si asemanarea cu sine.
Nu intelegem felul de a fi al nimanui, altfel decat prin felul nostru de a fi.
Credem ceea ce avem nevoie sa credem.
Sunt oameni care nu lauda decat ceea ce pot imita.
Din slabiciune, oricine se socoate
cu mintea lui, un centru-n univers.
Orice experienta are alte urmari pentru fiecare, dupa structura sufleteasca.
Nu vedem lucrurile așa cum sunt, ci așa cum suntem noi.
Suntem expusi sa ne inselam in tot ce ne priveste.
Ceea ce e socotit de unii gresit poate fi vazut de altii ca o virtute.
O clasa invinsa, suprimata de pe arena istoriei, tinde sa identifice destinul ei cu pieirea generala a intregii societati.
Sa fie vesel cel ce azi traieste
Sau cel putin sa rada daca poate.
Fiecare dintre noi simte nevoia sa-si teoretizeze slabiciunile.
“Cunoaste-te pe tine insuti”. Nimic mai greu caci amorul nostru propriu exagereaza intotdeauna meritul nostru inaintea ochilor nostri.