Citate de Jules Renard

Fii modest! E genul de orgoliu care displace cel mai putin. Modestia sta bine oamenilor mari. A nu fi nimic si a fi totusi modest e greu.

Dovada ca are geniu e ca putin ii pasa de asta.

La crainicul de rele vesti, te uiti urat.

Batranetea vine brusc, ca zapada intr-o dimineata; cand te trezesti, bagi de seama ca totul e alb.

De obicei, catalogam ca primejdiosi pe cei care au spiritul altfel turnat decat al nostru si ca imorali pe cei care n-au morala noastra. Categorisim apoi ca sceptici pe cei care nu impartasesc propriile noastre iluzii, fara sa ne intrebam macar daca nu cumva au altceva in locul lor.

E inutil, si chiar contradictoriu, sa pretinzi ca-ti poti judeca nepartinitor contemporanii.

Prudenta nu e decat o calitate: nu trebuie sa faci din ea o virtute.

Aproape cu totii ascultam de cei ce sunt ingaduitori cu slabiciunile noastre si-i consideram nu numai binevoitori, ci chiar drept singurii barbati adevarati; le-o luam insa in nume de rau celor care incearca sa ne readuca la o judecata sanatoasa.

Niciodata nu stiu nimic si am intotdeauna placerea de a invata ceva.

Trebuie sa vezi oamenii pentru ca sa-i poti pune la locul pe care-l merita.

Nu intelegem felul de a fi al nimanui, altfel decat prin felul nostru de a fi.

Alaturi de realitatea reala exista in fiecare din noi o alta realitate intima, bazata pe aprecieri de valoare - o realitate ideala -, daca se poate spune, in care realitatea exterioara nu patrunde decat costumata in hainele pe care i le pretinde eticheta catorva prejudecati sub care judecam lumea…

As vrea sa fiu omul unui singur vis.

Nu alerga cel dintai dupa noutate, dar nu renunta cel din urma la cele vechi.

Daca ti-ai pierdut ziua, recunoaste-o sincer, si n-o sa mai fie pierduta.

Egoismul nostru merge atat de departe incat credem, cand e furtuna, ca nu tuna decat pentru noi.

Nu exista rai, dar trebuie sa ne straduim a merita sa existe unul.

Poti sa fii un cerebral rautacios; nu trebuie sa fii bun decat in fapt.

Frica de moarte ne face sa iubim munca, si asta ne este toata viata.

Daca cel ce se ineaca isi impreuna mainile ca pentru ragaciune, nu-i oare pierdut? Asadar, sa inoate intr-una.