Citate de Blaise Pascal

Nu judecam lucrurile decat in legaturile lor tainice cu noi insine.

E bine sa stiti ce vi se datoreaza, pentru ca nu cumva sa cereti oamenilor ce nu vi se cuvine.

Noi nu ne multumim cu trairea ce avem in noi si in propria noastra fiinta; vrem sa traim in gandul celorlalti, cu o traire imaginara; si facem in acest scop eforturi, ca sa parem altfel decat suntem…Suntem atat de orgoliosi, incat am vrea sa fim cunoscuti de tot pamantul si chiar de oamenii care vor veni dupa noi, si suntem atat de vanitosi, incat stima a cinci sau sase persoane care ne inconjoara ne amuza si ne multumeste.

Spiritul isi are ordinea lui, care consta in principii si demonstratii. Inima o are pe a ei. Nu cauti a dovedi ca trebuie sa fii iubit, expunand in ordine cauzele iubirii: acest lucru ar fi ridicol.

In dragoste, o simpla tacere spune mai mult decat vorbele. E bine ca ele sa fie interzise, exista o elocventa a tacerii mai impresionanta decat limbajul insusi. Ce convingator e indragostitul cand nu poate vorbi si cat spirit dovedeste el!

Elocinta continua plictiseste.

Cand fiecare privim lucrurile sub alte aspecte si cu alti ochi, nu putem sa le gasim toti la fel.

Vrabiei i se pare ca puiul ei nu ciripeste, ci canta ne­spus de frumos.

Adevăr pe o parte a Pirineilor, eroare pe cealalta parte. (Cugetari) Blaise Pascal „Ceea ce este adevarat pe o parte a Pirineilor, nu este adevarat pe partea cealalta. sau “Ceea ce este adevăr de o parte a Pirineilor, este minciună de partea cealaltă” Pascal abordeaza aici caracterul relativ, convențional, al justitiei umane. Legile difera de la un stat la altul. Justiția umana nu este universala, spre deosebire de justitia divină. De asemenea, ceea ce este un adevăr pentru un popor, pentru o persoană, poate fi o greșeală pentru altele. Ceea ce este valabil pentru unul nu este neaparat valabil si pentru altul. Pascal a dorit să spună că percepția anumitor adevăruri este dependentă de mai mulți factori: localizare geografica, cultura, mentalitate, epoca... Cu alte cuvinte, ceea ce este un adevăr pentru cineva, la un moment dat sau intr-un anumit loc, nu este, probabil, pentru o altă persoană, dintr-o altă eră sau dintr-o alta regiune. Inaintea lui Pascal, Montaigne a formulat ceva similar: “Ceea ce este adevar pe partea pe care acesti munti o marginesc este minciuna dincolo de ea.”, “Nu exista ceva in care lumea sa difere mai mult ca in privinta obiceiurilor si legilor.”, sau, extins la confruntarea dintre culturi: "Fiecare numeste barbar ceea ce nu se afla in obiceiurile sale." © CCC

Functia suprema a ratiunii este sa arate omului ca unele lucruri sunt dincolo de ratiune.

Ultimul lucru pe care-l afli scriind o carte este cu ce trebuie sa incepi.

Fiecare ins, de la cea mai joasa si pana la cea mai inalta treapta sociala, are in jurul sau o mica lume de interese, cu vartejurile si atomii ei stramti.

Legile omenesti. Nu este nimic drept sau nedrept, care, schimbandu-si climatul, sa nu-si schimbe si calitatea. Trei grade de ridicare de la pol rastoarna intreaga stiinta a dreptului. Un meridian hotaraste adevarul; In putini ani de stapanire, legile fundamentale se schimba. Dreptul isi are epocile sale. Hazlie este si justitia aceasta pe care o margineste un rau sau un munte. Adevar dincoace de Pirinei, eroare dincolo. Furtul, incestul, omorul copiilor si al parintilor, totul si-a avut locul sau printre actiunile virtuoase.

Toata ratiunea noastra cedeaza in fata sentimentelor.

Pe oameni nu-i impresioneaza la fel aceleasi lucruri.

Omul crede mai repede ceea ce vrea sa fie adevarat.

La crainicul de rele vesti, te uiti urat.

Deosebirea dintre spirite: cu cat cineva are mai mult spirit, cu atat gaseste mai multi oameni originali. Omul de rand nu vede prea mari deosebiri intre ceilalti.

In ochii omului, propriile sale actiuni - trecute, prezente si viitoare - ii apar in intregime colorate in culorile necesitatii.

Dreptatea fara forta este neputincioasa, forta fara dreptate este tiranica.