Imaginatia...ea face frumusetea, justitia si fericirea, care sunt totul in lume…Cine imparte reputatie? Cine ofera respect si veneratie persoanelor, operelor, celor mari, daca nu imaginatia? Cat de neindestulatoare sunt toate bucuriile pamantului fara asentimentul ei.
A-ti ascunde vanitatea nu inseamna a fi modest.
Al meu, al tau: “Cainele acesta este al meu”, zic copiii; “acesta este locul meu sub soare”, zic cei mari. Eu vad in aceste spuse inceputul si imaginea uzurparii intregului pamant.
Cei dintai sa ma numeasca printre cei din urma pot,
daca cei din urma, printre cei din frunte ma socot.
Toti oamenii cauta fericirea, fara exceptie; orice mijloace ar folosi, toti tind spre acelasi scop.
Aţi observat ce vanitate mare au oamenii mici?
Inclinatia noastra de a crede in destin este intarita de orgoliul de a nu ne crede cu totul ignorati de restul universului.
Exista oameni care vor cu orice pret sa aiba trecere, si, oriunde s-ar afla, sa se tina seama de ei. Acolo unde nu pot face pe profetii, fac pe mucalitii.
Parerea care va inabusi pe cea a poporului este ea insasi menita pieirii.
Nu putem rabda vanitatea altora, fiindca o depaseste pe a noastra.
Cand fiecare privim lucrurile sub alte aspecte si cu alti ochi, nu putem sa le gasim toti la fel.
Noi nu vrem ca ceilalti sa ne insele; nu gasim drept ca ei sa vrea sa fie stimati de noi mai mult decat merita. Nu este drept sa-i inselam nici noi si nici ca ei sa ne stimeze mai mult decat meritam.
Exista oameni care cred ca cunosc bine pasarea, pentru ca au vazut oul din care a iesit.
Doua excese: a exclude ratiunea, a nu admite decat ratiunea.
Doua sunt lucrurile care ne arata natura omului: instinctul si experienta.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.