Orgoliul inseamna a avea demnitatea ce rezulta din constiinta propriei valori, vanitatea este dorinta desarta dupa marire, dupa iesitul in fata, si asta mana in mana cu nevoia de linguseala. Orgoliul nu simte nevoia sa fie confirmat in constiinta pe care o are despre sine si, de aceea, intra in alerta la orice lauda pe care o suspecteaza a fi o simpla introducere la linguseala.
Dragostea e asemenea febrei; pe amandoua nu le putem stapani nici nu putem limita durata sau intensitatea lor.
Aprob din toata inima marile pasiuni: ele dovedesc maretia sufletului; si, desi nelinistea care izvoraste dintr-acestea este oarecum opusa severei intelepciuni, ele se acorda totusi atat de bine cu cea mai austera virtute, incat consider ca nu pot fi pe drept condamnate.
Interesul vorbeste toate limbile si joaca tot soiul de roluri, chiar si pe acela al dezinteresarii.
Norocul pare deosebit de orb acelora pe care nu-i atinge.
Infidelitatile ar trebui sa stinga dragostea; omul n-ar trebui sa fie gelos atunci cand are de ce sa fie; numai persoanele care se feresc sa starneasca gelozia sunt demne sa fim gelosi pentru ele.
Cei mai suparatori printre prosti sunt spiritualii.
Graba cu care ne achitam de obligatii este, oarecum, o forma a nerecunostintei.
Nu putem rabda vanitatea altora, fiindca o depaseste pe a noastra.
A-ti ascunde vanitatea nu inseamna a fi modest.
Lipsa de invidie e cel mai bun semn al unor inalte virtuti.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.