Citate de Blaise Pascal

Pentru ce urmeaza lumea majoritatea? Pentru ca are mai multa dreptate? Nu, ci mai multa forta…pentru ce sunt respectate legile si vechile opinii? Pentru ca sunt mai sanatoase? Nu, dar ele sunt unice, evita deosebirile de pareri.

Sa facem o mai dreapta imparteala intre a ne increde prea usor si a nu ne increde deloc in unele lucruri.

Nimeni n-ar trebui sa consimta decat la adevarurile demonstrate.

Virtutea unui om nu se masoara cu eforturile sale, ci cu ce realizeaza in mod obisnuit.

Iubirea de sine e cel mai priceput dintre lingusitori.

Oamenii sunt atat de obligatoriu nebuni, incat a nu fi nebun inseamna a fi nebun de un alt fel de nebunie.

In dragoste, o simpla tacere spune mai mult decat vorbele. E bine ca ele sa fie interzise, exista o elocventa a tacerii mai impresionanta decat limbajul insusi. Ce convingator e indragostitul cand nu poate vorbi si cat spirit dovedeste el!

“Ti-as da cu placere jucaria mea”, spuse copilul, “dar nu pot, e a mea”.

Cel mai mult sunt preţuite acele fapte nobile care rămân neştiute.

Vreti ca lumea sa aiba o buna parere despre voi? Nu va laudati.

Nici cei mai buni dintre oameni nu sunt scutiti de egoism.

Este periculos a-i arata prea mult omului cat este de asemanator animalelor, fara a-i arata maretia lui; si este periculos a-i arata maretia lui, fara a-i arata josnicia. Este si mai periculos de a nu-l lasa sa cunoasca nici pe una, nici pe alta. Dar este foarte util de a-i arata si una si alta.

Sunt multe lucruri pe care le-am arunca daca nu ne-ar fi teama ca s-ar putea sa vina altii sa le culeaga.

E absolut sigur ca, daca cineva traieste numai pentru sine insusi, plateste pentru treaba asta un pret ingrozitor…prin remuscari, prin suferinte, prin constiinta propriei degradari.

Te convingi mai bine, de obicei, prin motivele pe care le-ai gasit singur, decat prin acelea aparute in spiritul altuia.

Omului nu-i place sa ramana singur cu sine.

Cati oameni ar prefera sa moara ei decat sa se scufunde un continent in ocean?

Toata ratiunea noastra cedeaza in fata sentimentelor.

Omul care nu se iubeste decat pe sine, nu uraste nimic mai mult decat faptul de a fi singur cu sine insusi. El nu cauta nimic decat pentru sine si nu fuge de nimic ca de sine pentru ca atunci cand se priveste, el nu se gaseste asa cum ar dori si pentru ca afla in sine o ingramadire de mizerii inevitabile si un vid de bunuri reale si trainice pe care este incapabil de a-l umple.