Citate despre Egoism

Al meu, al tau: “Cainele acesta este al meu”, zic copiii; “acesta este locul meu sub soare”, zic cei mari. Eu vad in aceste spuse inceputul si imaginea uzurparii intregului pamant.

Ce gresit am judeca daca am crede ca exista cineva care nu vrea sa stea mai presus de restul lumii si caruia sa nu-i placa binele sau…precum si durata fericirii si a vietii sale mai mult decat ale restului lumii.

Fericirea este placerea sufletului. O simpla senzatie, un sunet, o culoare, atingerea mainii unei femei, daca angajeaza sufletul, devine o fericire.

Un egoist… un om care nu se gandeste la mine. © CCC

Uneori, din exces de discretie, subliniem prin rezerva noastra ceea ce celalalt credea ca trece neobservat si devenim indiscreti. In unele  cazuri, reusind sa ne jucam rolul perfect, excesul de discretie ne face sa aparem insensibili.

Egoistul imparte cu altii numai grijile si supararile lui. Nu exista nimic egoist in viata mea; trebuie sa-mi raportez gandurile, eforturile, toate sentimentele, la o fiinta in afara mea, altfel n-au nici o putere.

Omul care nu se iubeste decat pe sine, nu uraste nimic mai mult decat faptul de a fi singur cu sine insusi. El nu cauta nimic decat pentru sine si nu fuge de nimic ca de sine pentru ca atunci cand se priveste, el nu se gaseste asa cum ar dori si pentru ca afla in sine o ingramadire de mizerii inevitabile si un vid de bunuri reale si trainice pe care este incapabil de a-l umple.

E absolut sigur ca, daca cineva traieste numai pentru sine insusi, plateste pentru treaba asta un pret ingrozitor…prin remuscari, prin suferinte, prin constiinta propriei degradari.

Dragostea abstracta pentru umanitate ascunde aproape intotdeauna o iubire egoista fata de tine insuti.

Orice om, din cauza unui instinct atavic, are tandrete pentru puii de om si, prin derivatie de animal, de planta, si chiar pentru miniaturile de obiecte.

Egoistul se priveste ca un ultim scop al creatiei; s-ar astepta ca in clipa mortii sale sa fie sfarsitul lumii.

Un egoist nu poate iubi un prieten; dar nu se poate lipsi de prieteni: el nu s-ar iubi niciodata de-ajuns de unul singur. © CCC

Nici cei mai buni dintre oameni nu sunt scutiti de egoism.

Cand ceri cuiva indulgenta, ii ceri dispret indulcit, ori, dupa imprejurari, agravat cu bunavointa.

Prin negura egoismului nu strabate lumina adevarului, nici caldura frumosului.

Mila, cand nu e insotita de o iubire infinita, e mai ofensatoare decat dispretul.

Daca n-ai in tine destula politete pentru toata lumea, fii mai politicos cu inferiorii decat cu egalii, mai politicos cu egalii decat cu superiorii. Lipsa de politete fata de egali si superiori este numai o necuviinta, care iti poate atrage represalii, pe cand fata de inferiori este o cruzime si o lasitate, caci provoaca o durere care nu poate riposta.

“Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti." Ciudat: in aceasta porunca a moralei altruiste, egoismul este propus ca exemplu de urmat, ca model, ca masura.

Raza de soare care te incalzeste pe tine nu ti-e imputinata prin faptul ca se mai incalzeste la ea si vecinul tau.

Daca, apucand pe un drum, ti-ai rupt un picior, nu regreta ca n-ai apucat pe un altul, caci nu stii daca nu ti le rupeai pe amandoua.