Citate de Marcus Aurelius

Fiecare dintre noi simte nevoia sa-si teoretizeze slabiciunile.

Cand te trezesti dimineata, aminteste-ti cat de pretios este privilegiul de a trai, de a respira, de a fi fericit. © CCC

Nu e uşor să arăţi cuiva că a devenit nefericit din cauză că a fost neatent la ce se întâmpla într-un suflet străin. Dar va fi cu siguranţă nefericit acela care nu urmăreşte ce se întâmplă în propriul său suflet.

Firea omului este astfel alcatuita, incat ii vine greu sa judece problemele lui proprii dupa o regula generala, si mereu ii place sa faca exceptii in favoarea lui.

Nu intelegem felul de a fi al nimanui, altfel decat prin felul nostru de a fi.

Cel mai important e ca omul să aştepte docil moartea ca pe o decădere firească a acelor elemente din care e conceput. Fiindcă această purtare e în acord cu natura, iar ceea ce e în acord cu natura nu poate fi rău.

Cele mai convingătoare argumente pe care trebuie să le avem în vedere mereu să fie acestea două: primul constă în faptul că lucrurile însele nu atrag sufletul, ele se găsesc în afara lui, iar înclinaţiile noastre se petrec exclusiv din pricina închipuirii noastre lăuntrice. Iar al doilea e acela că tot ceea ce vezi se schimbă atât de repede, încât încetează pe loc să existe. La câte schimbări nu eşti tu însuţi martor - să te gândeşti în permanenţă la asta. Lumea e schimbare, viaţa e senzaţie.

Totul depinde de felul in care privim lucrurile, si nu de cum sunt ele insele.

Sunt oameni care nu lauda decat ceea ce pot imita.

Nimanui nu-i poate fi neplacuta propria sa infatisare; omul cel mai urat, ca si cel mai frumos, are dreptul sa se bucure de felul in care arata. Iar pentru ca bunavointa infrumuseteaza, si oricine se priveste in oglinda cu bunavointa, se poate afirma ca oricine e ingaduitor fata de el.

Vei vedea ca lucrurile omenesti nu sunt decat fum si neant, mai ales daca-ti vei aminti ca ceea ce s-a schimbat odata nu va mai exista in veci.

Sa nu crezi ca ce n-ai fost in stare sa faci este o imposibilitate pentru oricine. Din contra, tot ce-a fost in stare sa faca cineva vreodata sta si in putinta ta.

Oamenii sunt facuti unii pentru altii; cauta deci sa-i indrepti sau indura-i asa cum sunt.

Este sigur ca in orice intelegere omeneasca omul crede ca da mai mult decat primeste.

Priveste inauntrul tau; acolo vei gasi izvorul binelui, izvor nesecat; dar sapa necontenit.

Nu judecam lucrurile decat in legaturile lor tainice cu noi insine.

Fă tot ce-ţi cere natura în momentul de faţă, nu spera să instaurezi republica lui Platon, fii mulţumit dacă te mişti înainte măcar cu un pas şi nu socoti asta un succes neînsemnat. Căci cine poate să schimbe felul de a gândi al oamenilor? Şi ce poate fi fără o astfel de schimbare, în afară de sclavie, vaiete şi supunere prefăcută?

De obicei, catalogam ca primejdiosi pe cei care au spiritul altfel turnat decat al nostru si ca imorali pe cei care n-au morala noastra. Categorisim apoi ca sceptici pe cei care nu impartasesc propriile noastre iluzii, fara sa ne intrebam macar daca nu cumva au altceva in locul lor.

Dacă un lucru anume te tulbură, vinovat nu este acesta, ci ceea ce gândeşti despre el. Şi stă în puterea ta să schimbi ceea ce gândeşti.

Orice om cauta ca semenul sau sa-l aprecieze in aceeasi masura in care se apreciaza el insusi.