Doar ți-am spus de atâtea ori că nu-i nimic dacă un bărbat nu crede în Dumnezeu, are îndoieli, ba chiar râde pe socoteala religiei… dar o femeie… O femeie trebuie să fie evlavioasă, să creadă fără să întrebe. În încrederea plină de simplitate și duioșie cu care ea cere ocrotirea lui Dumnezeu găsesc totdeauna ceva mișcător, feminin și frumos.
(Olesia, cap. XI)
Dumnezeu. Inca unul care se crede nemuritor.
Sectarismul ii face pe oameni sa uite cu desavarsire adevarul simplu si evident ca omul este om.
Pe masura ce un suflet se afunda in habotnicie, pierde simtul, gustul, nevoia, dragostea de realitate.
Învățătura îi conferă omului demnitate.
(Cugetări filozofice)
Cei carora li se da locul al doilea in mod unanim si nu cedeaza locul intai nimanui il merita incontestabil.
Religia este o pavaza in calea experientei divine.
Putini, foarte putini oameni se bucura cinstit de succesele celor care au aceeasi profesie ca si ei; acesta e unul din fenomenele cele mai rare ale naturii.
Nici prea multa inflacarare, nici prea multa timiditate. Inflacararea da peste cap, timiditatea bajbaie. Cunoasterea preliminara a ceea ce incerci da indrazneala si usurinta in lucru.
Seninatatea deplina nu salasuieste decat in sufletul omului cinstit; in sufletul celui rau, e noapte.
Exista mai multi oameni cu bun-simt decat oameni inteligenti, vreau sa spun cu adevarat inteligenti; inteligenta nu e decat arta de a invesmanta ratiunea.
E timpul sa-i facem sclavi pe acesti dumnezei pe care incepusem a-i adora; e timpul de a pune in locul domniei lui Dumnezeu domnia, oamenilor.
Pe masura ce efortul omenesc micsoreaza cantitatea de nestiinta care, timp de secole, a stat la baza credintei umane in Dumnezeu, rolul divinitatii scade in mod inevitabil.
Credințele religioase au evoluat prin selecția de grup, tribul concurând împotriva tribului și lipsa de logică a religiilor nu este o slăbiciune, ci puterea lor esențială.
© CCC
Un om cu cat se intoarce mai mult inapoi, cu cat se avanta mai mult inainte, cu atat e mai mare… Prezentul e o consecinta necesara a trecutului si viitorul o consecinta necesara a prezentului; prezentul e un punct indivizibil si curgator pe care omul nu poate sta, asa cum nu poate sta pe varful unui ac.
Elocinta este arta de a ornamenta logica.
Religia se insinuează între fisurile zidului tehnologiei, precum iedera. Oricare ar fi stadiul științei, întrebarea privitoare la nașterea universului se va pune întotdeauna.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.