Citate de Claude A. Helvétius

Nu trebuie sa uitam ca mirarea sau, ca sa intrebuintam un cuvant mai expresiv, minunarea - izvorand din impresionabilitatea momentana a intelegerii - a constituit temelia religiozitatii primitive a omului.

Pasiunile sunt in morala ceea ce in fizica este miscarea. Miscarea creeaza, distruge, conserva, insufleteste totul, si fara ea totul este mort.

Numai o pasiune poate sa invinga o pasiune.

Viciile unui popor sunt ascunse totdeauna in adancul legislatiei sale.

Omul curajos nu depinde de zei, stie el insusi sa traiasca si sa moara; in fata destinului el este acelasi, fie ca il cunoaste sau nu.

Dorinta de a fi stimat este comuna tuturor oamenilor.

Ni se spune ca Dumnezeu il pune pe rug pe cel rau, care nu poate nimic impotriva lui, intr-un foc ce va dura vesnic; si cu greu s-ar permite unui tata sa dea o moarte trecatoare unai fiu care ar compromite viata, cinstea si averea sa…Nu exista un tata bun care ar vrea sa semene cu tatal nostru din ceruri.

Incetam de a fi pasionati de un lucru atunci cand placerea pe care speram sa o avem de pe urma lui nu mai este egala cu efortul necesar pentru a o dobandi.

Intoleranta exista de cand lumea. Nu cunosc religie care sa nu-si fi avut fanaticii ei. Sufletul omenesc e facut sa adore. Totul ni se pare infinit de bun in ceea ce iubim, si ne maniem strasnic, cand ni se arata defectele idolilor nostri. Cu mare greutate oamenii izbutesc sa puna un pic de spirit critic in cercetarea convingerilor si a izvoarelor credintei lor. De altfel, e si drept ca daca ne-am uita cu lupa la principii n-am mai crede niciodata.

Nimeni nu-si da osteneala sa convinga, atunci cand poate sa porunceasca.

Stiintele si artele isi datoreaza descoperirile lor pasiunilor si tot pasiunilor isi datoreaza viciile si majoritatea nenorocirilor sale.

Cu sentimentele oamenilor se petrece acelasi lucru ca si cu ideile lor: daca nu concepem la altii decat idei similare cu ale noastre, nu putem sa fim impresionati de­cat de pasiunile care ne afecteaza pe noi insine in gradul cel mai inalt.

Veacurile de libertate, care produc oameni mari si pasiuni mari, sunt totodata singurele in care popoarele admira cu adevarat sentimentele nobile si curajoase.

Orice om trebuie, in calitatea sa de cetatean, sa contribuie din toate puterile la fericirea compatriotilor sai.

Principiul cel mai fecund in calamitatile publice este ignoranta. De perfectiunea legilor depinde virtutea cetatenilor, iar perfectiunea legilor depinde de progresele omenesti. Pentru a fi cinstit trebuie sa fii luminat.

Nimiciti pasiunea care il insufleteste pe un om, si in aceeasi clipa i-ati luat toata intelepciunea.

Natura care graveaza in toate sufletele sentimentul unei egalitati originare, a sadit un germene vesnic de ura intre cei mari si cei mici.

…Speranta intr-o viata viitoare? Daca cineva poate crede ca va vedea, cand nu mai are ochi; ca va auzi, cand nu va mai avea urechi; ca va gandi, cand nu va mai avea cap; ca va iubi, cand nu va mai avea inima; ca va simti, fara sa mai aiba simturi, ca va exista, cand nu va mai fi nicaieri; ca va mai putea fi ceva fara dimensiuni si fara spatiu, daca cineva poate crede toate acestea, eu nu am nimic impotriva.

Numai pasiunile mari pot da nastere oamenilor mari.

Sfaturile date cu asprime n-au nici o inraurire; sunt ca ciocanele care sunt respinse de nicovala.