Citate de Gotthold E. Lessing

Superstitia este un izvor otravit din care au iesit toate nenorocirile si calamitatile pamantului.

Elogiul unui artist este făcut cu adevărat atunci când se vorbește destul despre opera sa, încât să nu mai fie nevoie să i se laude persoana. (Emilia Galotti, 1772)

Multumeste-te sa fii om.

Nu sunt adept al parerilor cu caracter general despre popoare intregi… Cred ca oameni buni si rai se gasesc in toate natiile.

Leului ii e rusine sa vaneze alaturi cu vulpea.

Natura cand face minuni, nu sunt zeii aceia ce le trimit din a cerului bolta inalta.

Oamenii nu-s intotdeauna ce par... si rar ceva mai buni.

Va veni, va veni cu siguranta vremea aceea a desavarsirii, cand omul, cu cat va fi mai incredintat in mintea lui de apropierea unui viitor mai bun, cu atat mai putin va avea nevoie sa-si caute in acest viitor motivele actiunilor sale; atunci el va faptui binele pentru bine, si nu pentru ca nu stiu ce arbitrare rasplati sunt stabilite, care si-au avut alta data rostul unic sa-i fixeze si sa-i intareasca privirea sovaitoare spre a putea descoperi rasplatile intrinseci, mai bune, ale binelui.

La cei slabi, de alta constrangere nevoie nu-i, decat de slabiciunea lor insisi.

Intoleranta exista de cand lumea. Nu cunosc religie care sa nu-si fi avut fanaticii ei. Sufletul omenesc e facut sa adore. Totul ni se pare infinit de bun in ceea ce iubim, si ne maniem strasnic, cand ni se arata defectele idolilor nostri. Cu mare greutate oamenii izbutesc sa puna un pic de spirit critic in cercetarea convingerilor si a izvoarelor credintei lor. De altfel, e si drept ca daca ne-am uita cu lupa la principii n-am mai crede niciodata.

Dezacordul, care ia nastere numai din faptul ca fiecare considera adevarul dintr-un unghi diferit, este acord asupra esentialului.

Vazand in ce chip este infatisata FIINTA SUPREMA, firea ei suparacioasa, asprimea razbunarilor ei, facand o comparatie care sa ne arate numeric raportul dintre cei pe care ii lasa sa piara si cei pe care se indura sa-i ajute, sufletul cel mai drept ar fi ispitit sa doreasca sa nu existe o astfel de fiinta. Am fi destul de linistiti in lumea asta, daca am fi siguri ca nu avem de ce sa ne temem pe cealalta; pe nimeni nu l-a speriat gandul ca nu exista Dumnezeu, ci gandul ca e asa cum este infatisat.

Bogatia de experienta straina, agonisita din carti, se cheama eruditie. Experienta proprie este intelepciune.

Ni se spune ca Dumnezeu il pune pe rug pe cel rau, care nu poate nimic impotriva lui, intr-un foc ce va dura vesnic; si cu greu s-ar permite unui tata sa dea o moarte trecatoare unai fiu care ar compromite viata, cinstea si averea sa…Nu exista un tata bun care ar vrea sa semene cu tatal nostru din ceruri.

…Speranta intr-o viata viitoare? Daca cineva poate crede ca va vedea, cand nu mai are ochi; ca va auzi, cand nu va mai avea urechi; ca va gandi, cand nu va mai avea cap; ca va iubi, cand nu va mai avea inima; ca va simti, fara sa mai aiba simturi, ca va exista, cand nu va mai fi nicaieri; ca va mai putea fi ceva fara dimensiuni si fara spatiu, daca cineva poate crede toate acestea, eu nu am nimic impotriva.

Nu există măreție acolo unde nu există adevăr. (Dramaturgia din Hamburg, 1767)

Minunea cea mai mare, mai inalta, e ca adevaratele minuni pot fi zilnice si generale. Fara aceasta minune-n toate, numai anevoie vreun ganditor numeste o minune ce doar copiilor li se nazare.

Cea mai nobila preocupare a omului este…omul.

Vederea durerii provoaca neplacere daca nu exista o frumusete in cel ce sufera, o frumusete care sa poata preschimba neplacerea in dulcele sentiment al compasiunii.

Credinta n-a savarsit minuni decat in aparenta. Numai vointa le poate realiza, cu conditia sa se manifeste energic.