Marele secret de a desavarsi sufletul omului prin exercitiu consta exclusiv in a primi cunostintele printr-un efort continuu, prin proprie reflectare asupra adevarului. Imboldurile, in acest sens, sunt ambitia si curiozitatea, iar rasplata este satisfactia de a descoperi adevarul… Din fire, noi suntem mult mai curiosi sa stim CUM decat DE CE exista si se intampla toate.
Bogatia de experienta straina, agonisita din carti, se cheama eruditie. Experienta proprie este intelepciune.
Putem simula ca suntem seriosi, nu putem simula ca suntem spirituali.
On peut faire semblant d’être grave, on ne peut pas faire semblant d’avoir de l’esprit.
În lume, numai vârstele omului se schimbă, restul se fardează.
Ești sigur că o podea nu poate fi și tavan?
© CCC
Sa pretuiesti exact atat cat pari; sa nu cauti a parea mai mult decat pretuiesti. Sunt oameni care cauta sa arate altfel decat sunt si ajung sa nu mai stie cine sunt cu adevarat.
Iarba este întotdeauna mai verde la ceilalti... până când descoperim că este gazon artificial.
(Daca m-as asculta, m-as intelege)
© CCC
Lumea răsplătește mai adeseori aparențele meritului decât meritul însuși.
Cea mai nobila preocupare a omului este…omul.
Nu adevarul in a carui posesie se afla sau isi inchipuie ca se afla, ci osteneala sincera pe care si-a dat-o ca sa-l dobandeasca face valoarea omului, fiindca nu prin posesie, ci prin cercetare ii sporesc puterile . . . Posesia te face linistit, lenes, trufas.
Aparențele pot fi dintre cele mai nesincere. Lumea e mereu dezamagită de podoabe.
So may the outward shows be least themselves:
The world is still deceiv'd with ornament.
(Neguțătorul din Veneția)
A deghiza sub cuvinte bine alese teoriile cele mai absurde, este adesea suficient pentru a le face sa fie acceptate.
Déguiser sous des mots bien choisis les théories les plus absurdes, suffit souvent à les faire accepter.
(Aphorismes du temps présent)
Leului ii e rusine sa vaneze alaturi cu vulpea.
Oamenii nu-s intotdeauna ce par... si rar ceva mai buni.