Citate despre Aparenta

Zeilor! Metehne ne dati mereu, pentru a ramane oameni.

Iubesc putin cei ce-si divulga iubirea lor altora. (Doi domni din Verona)

Dragostea pe care o poți măsura este întotdeauna foarte săracă.

Toate zilele sunt nopti pana te vad, iar noptile stralucesc ca zilele cand te visez.

Ranile pe care omul le face siesi se tamaduiesc greu. sau Ranile pe care singuri ni le facem, se inchid greu. (Troilus si Cresida)

Mincinosul nu stie sa insele, iar lingusitorul nu-i amageste, de obicei, decat pe prosti.

Umilinta este la inceputul ambitiei o scara: acela care urca, nu priveste decat spre ea, dar cand, in sfarsit, ajunge pe ultima ei treapta, se intoarce cu fata spre cer, dispretuind acele trepte ce l-au dus spre culme.

Aparențele pot fi dintre cele mai nesincere. Lumea e mereu dezamagită de podoabe. So may the outward shows be least themselves: The world is still deceiv'd with ornament. (Neguțătorul din Veneția)

Obisnuinta aproape ca poate schimba caracterul intiparit de Natura.

Partea cea mai bună a curajului e prudenţa.

Suferim prea mult pentru putinul care ne lipseste si ne bucuram prea putin de multul pe care il avem!

În lume, numai vârstele omului se schimbă, restul se fardează.

O, ranguri [nobiliare]! De cate ori ii speriati pe prosti cu fastul si cu gatelile voastre, si-i duceti de nas pe intelepti cu false aparente! (Masura pentru masura)

Iarba este întotdeauna mai verde la ceilalti... până când descoperim că este gazon artificial. (Daca m-as asculta, m-as intelege) © CCC

Sunt slabi doar cei crutati de suferinta.

A deghiza sub cuvinte bine alese teoriile cele mai absurde, este adesea suficient pentru a le face sa fie acceptate. Déguiser sous des mots bien choisis les théories les plus absurdes, suffit souvent à les faire accepter. (Aphorismes du temps présent)

Si daca perla de mare pret pentru a carei dobandire un om renunta la toate bunurile, se dovedeste pana la urma a fi falsa, ce conteaza, cata vreme cel ce o are nu stie.

O, frumusetea-i mai fermecatoare Cand adevaru-i este nestemata! Si trandafirul mai frumos ne pare Cand prin mireasma-i dulce ne imbata.   Macesul are floare si mai vie Ca trandafirul, dar parfum, deloc; Ca el e plin de spini si se mladie Cand vantu-i prinde mugurii in joc.   Dar la maces frumosul e-o parere; Cand piere la o margine de drum, Il uita toti. Si trandafirul piere, Dar lasa-n urma dulcele-i parfum.   Si frumusetea ta va trece, dar Ii voi filtra prin vers inaltu-i har.   (Sonetul LIV / 54)

Iubirea este ca un copil care tanjeste dupa tot ce poate atinge. (Doi domni din Verona)

Experienta se capata prin sarguinta.