Citate despre Obisnuinta

Obisnuinta aproape ca poate schimba caracterul intiparit de Natura.

Fii cu toţi amabil, dar în nici un caz familiar. *

Inima fără griji trăiește mult timp. © CCC

Sunt slabi doar cei crutati de suferinta.

Obiceiul este a doua natură, iar pentru majoritatea oamenilor e chiar unica lor natură.

O, ranguri [nobiliare]! De cate ori ii speriati pe prosti cu fastul si cu gatelile voastre, si-i duceti de nas pe intelepti cu false aparente! (Masura pentru masura)

Femeile sunt ca trandafirii ale caror flori frumoase, dupa ce abia s-au deschis, se si ofilesc.

Să te asemăn cu o zi de vară? Tu eşti mai dulce şi surâzi mai blând! În Mai e vânt şi mugurii-i doboară Şi timpul verii trece prea curând. Cerescul ochi e, uneori, fierbinte Şi-ades umbrită-i geana lui de foc, Căci de frumos frumosul se dezminte Și-ntâmplător şi-n al schimbării joc. Dar vara ta nu va păli vreodată Căci frumuseţea-i veşnic anotimp; Nici moartea s-o umbrească n-o să poată Când vers etern o-nalţă peste timp. Cât va fi suflet, văz şi versul meu, Prin tot ce-am scris tu vei trăi mereu. (Să te asemăn cu o zi de vară?, Sonet XVII) (Traducere Neculai Chirica)

Ambitia-i pur si simplu doar umbra unui vis. Ambition is merely the shadow of a dream. (Hamlet)

Verile scurte sunt adesea primaveri timpurii. (Richard al III-lea)

Orice zi este buna, daca nu, atunci la ce bun sa ne mai trezim?

Iubirea este ca soarele dupa ploaie, iar dorinta este ca furtuna dupa soare. (Venus si Adonis) © CCC

In fiecare rau e un strop de bine; de s-ar pricepe omul sa-l gaseasca, sa traga si folosul.

O, frumusetea-i mai fermecatoare Cand adevaru-i este nestemata! Si trandafirul mai frumos ne pare Cand prin mireasma-i dulce ne imbata.   Macesul are floare si mai vie Ca trandafirul, dar parfum, deloc; Ca el e plin de spini si se mladie Cand vantu-i prinde mugurii in joc.   Dar la maces frumosul e-o parere; Cand piere la o margine de drum, Il uita toti. Si trandafirul piere, Dar lasa-n urma dulcele-i parfum.   Si frumusetea ta va trece, dar Ii voi filtra prin vers inaltu-i har.   (Sonetul LIV / 54)

Dragostea nu vede cu ochii, ci cu sufletul.

Cand te-ai deprins in viata cu un obicei... iti pare cu neputinta sa renunti la el, fara sa sfarami in acelasi timp toate celelalte resorturi ale vietii.

Toate zilele sunt nopti pana te vad, iar noptile stralucesc ca zilele cand te visez.

Nu-i sclav pe lume sa nu aiba puterea care sfarma catusa.

Experienta se capata prin sarguinta.  

Stiinta e aripa pe care ne inaltam la cer.