Citate de Mihail Codreanu

Raceala si nepasarea in prietenie au motivele lor. In dragoste, nu exista alt motiv de a nu se mai iubi unul pe altul decat faptul de a se fi iubit prea mult.

Una dintre cele mai mari bucurii ale acestei vieti este prietenia si una dintre bucuriile prieteniei este de a avea cui incredinta o taina.

Dragostea poate fi oarba, prietenia nu; are datoria de a nu fi; poti merge pana acolo sa iubesti defectele prietenului, dar pentru a-l face sa le cunoasca. La ce mi-ar sluji o prietenie care n-ar fi clarvazatoare? Ura fata de complezenta vreau sa o aduc pana aici.

Prietenul nu trebuie pretuit dupa dreptate, ci dupa inima.

Stiu prieteni care s-ar placea intr-adevar foarte mult, daca s-ar putea suporta. © CCC

Fericirea unui prieten ne incanta. Ea ne mai da. Nu ne ia nimic. Daca prietenia este ofensata de acest lucru, nu este prietenie. (Dificultatea de a fi) © CCC

Imi iubesc prietenul cel mai bun…dusmanul meu cel mai inversunat. Este omul care ma tine treaz.

A avea un prieten inseamna a avea inca o viata.

Fereste-te deopotriva de prietenia dusmanului si de dusmania prietenului.

Privirea ta e trandafir în floare… Și fruntea, crin, și zâmbetele, miere… Și trupul, val, și mersul, adiere… Și glasul, cântec de privighetoare!   Tu ești a vieții mele sărbătoare Și-a bietului meu suflet reînviere- Căci mă renaști cu alba mângâiere Din grațiile tale-ncântătoare.   Dar de-aș atinge scumpa ta ființă Cu cea mai mică umbră de dorință, Aș profana iubirea mea curată,   Căci mi-aș mușca pe-a tale buze, visul Și-n sărutarea mea necumpătată Ca-ntâiul om, mi-aș pierde paradisul… (Mi-aș pierde paradisul)

Marea intelepciune e sa-ti alegi prietenii care nu te vor sili la compromisuri.

Prietenia trainica e numai aceea care se intemeiaza pe faptul de a voi si a nu voi aceleasi lucruri.

Cel mai prost mijloc de a restabili bunele relatii cu un prieten pe care l-ai jignit este sa te duci la el si sa-i ceri iertare... ; chiar in imprejurarile cele mai favorabile cum ar fi cazul cu un prieten, injositoarea situatie in care te gasesti, cand te crezi obligat sa-i ceri iertare poate duce la o concluzie tocmai contrarie celei la care te astepti. Daca prietenul interesat pretinde sa-i ceri iertare, aceasta totusi nu-l va putea multumi si prietenia lui nu merita sa te straduiesti ca s-o pastrezi.

Isus veni și-n casa mea-ntr-o seară: Era-ntr-un tainic și suav apus... Și-am stat în casă singur cu Isus... Și-afară era blondă primăvară.   Atunci mi-a spus cu vocea lui cea clară Că oamenii sunt buni, deși l-au dus Să-l bată-n cuie pe Golgota sus, Fiindcă i-a iubit din cale-afară.   Și mi-a mai spus că poate fi iertat, Chiar Iuda, ce-l vându c-un sărutat, Ca să-și sporească cu treizeci, arginții.   Apoi, plecând, din prag mi-a spus așa: Comoara sufletului ca și-a minții E să iubești pentru-a putea ierta. (Solul Golgotei)

Mai degrabă treci de la ură la prietenie decât de la antipatie la prietenie. (Caracterele) © CCC

Cand un om se daruieste si, in taina, isi exclude sufletul de la aceasta daruire, admitand insa sa primeasca sufletul celuilalt, ca si cum acesta ar fi un schimb loial, atunci el comite o crima, poate cea mai grava care poate fi comisa.

Cat respect si cate elogii merita prietenia. Ea este aceea care face sa nasca, hraneste si intretine cele mai frumoase sentimente de generozitate de care e capabila o inima omeneasca.

Singurii prieteni demni de interes sunt aceia care pot fi chemati la patru dimineața. © CCC

Ridică-ncet lăsatele perdele Cu mâna ta ușor înfiorată Și din misterul umbrei încadrată, Răsari în spumă albă de dantele.   E-un cer albastru ca de peruzele Și-n noaptea de luceferi presurată, Mireasma fânului cosit îmbată Ca un narcotic visurile mele.   De-ai ști ce tristă-i fără tine Luna, Tu ai veni la geam întotdeauna Să-ți scalde păru-n blondele ei raze…   Și-n ochii tăi, haotica pribeagă, Cu străluciri de tainice topaze, Ar îngropa comoara ei întreagă… (Sonata lunii)

Sa ne dam silinta sa nu suparam pe nimeni… Ca sa-i ai pe toti prieteni, e greu. E de ajuns sa n-ai dusmani.