Paşoptiştii au fost europeni, în sensul cel mai deplin al cuvântului. Ideologia revoluţionară a depăşit frontierele, într-un sentiment de fraternitate a națiunilor. De aici, Primăvara popoarelor, cum a fost numit fenomenul revoluţionar paşoptist din Europa; de aici, bunăoară, strădania lui Nicolae Bălcescu de a se ajunge la o conciliere între Kossuth şi Avram lancu, în numele solidarității revoluţionare. Europenismul lor nu i-a împiedicat pe paşoptişti să-şi dedice toate forţele împlinirii idealului naţional şi să creeze statul român modern, premisa Marii Uniri din 1918, adică a desăvârşirii unității naţionale.
E greu pe oameni sa-i cunosti si greu,
chiar si mai greu, sa afli ce gandesc.
Razbunarea omului nobil este iertarea si uitarea.
Ambitia e un cuvant in care se pot ascunde foarte multe lucruri.
Crezi ca scopul bun innobileaza mijloacele rele?
Există mai multă lumină și înțelepciune în mai mulți oameni reuniți decât într-unul singur.
Fiecare are drepturi egale fata de lucruri mici, ca si fata de lucruri mari. Pretentiile unui om se ciocnesc cu pretentiile altuia; poftele unuia, cu poftele celuilalt; puterile se nimicesc astfel intre ele. Dreptul ramane in mana invingatorului. Doar stavilarele puterii noastre sunt legile noastre.
Adevarul e pentru intelepti si frumusetea e pentru o inima ce simte.
Prin unire cresc lucrurile mici, prin vrajba pier si cele mari.
Ah! Popor nestatornic care se supune celei mai ușoare adieri! Vai de cel ce se sprijină pe această trestie!
(Maria Stuart, 1801)