Argumentum ad iudicium.
Argumentul (judecății) bazat pe o hotărâre judecătorească.
Argumentum ad judicium (în latină: argumentare ce apelează la judecată).
Denumirea, introdusă de Locke (Essay IV (XVII) 22) pentru utilizarea, aprobată de el, a "dovezilor scoase din oricare dintre fundamentele cunoaşterii sau ale probabilităţii".
Este pus în contrast cu “argumentum ad hominem”, “argumentum ad ignorantiam” şi “argumentum ad verecundiam”, pe care Locke le respingea.
Actio in personam
Actiune indreptata impotriva persoanei.
Actio in rem
Actiune reala, indreptata impotriva unui lucru.
Ad calendas graecas (soluturos)
(Vor plati) la “calendele” grecesti, adica niciodata (calendarul grec nu avea calende)