Citate de Carl G. Jung

Hoc est signum Dei! Acesta este semnul lui Dumnezeu!

Sunt felurite vasele, dar izvorul este neschimbat. Și din tine, [Doamne], se umplu toate, după cât pot cuprinde ele.

Poarta-Te, Doamne, cu mine cum m-as purta eu cu Tine, daca as fi eu in locul Tau si Tu in locul meu. (Ruga lui La Hire, unul dintre capitanii care au luptat alaturi de Ioana d’Arc) (Jurnalul Fericirii)

Un om care n-a trecut prin infernul pasiunilor sale, nici nu le-a depasit vreodata. Atata timp cat omul renunta la prea multe, lasa prea multe in urma, exista posibilitatea si pericolul ca lucrurile abandonate sa revina si cu forta dubla.

Dumnezeu este punctul de tangență dintre zero și infinit. (Faptele și opiniile doctorului Faustroll, patafizician) © CCC

Dumnezeu este propria noastră pudoare. © CCC

Vezi acest gol deasupra capetelor noastre? Este Dumnezeu... Tacerea este Dumnezeu, absenta este Dumnezeu. Dumnezeu este singuratatea oamenilor. © CCC

Oamenii nu știu ce poate face Numele lui Dumnezeu. Doar cei care îl repetă mereu îi cunosc puterea. Ne poate purifica mintea complet... Numele ne poate duce la vârful experienței spirituale. © CCC

Imi lipseste curajul sa caut acel limbaj capabil sa exprime adecvat paradoxurile incalculabile ale iubirii.

Dacă Dumnezeu se arată cel mai adesea femeilor, este pentru că dorește să le împărtășească o taină pe care vrea să o facă publică. © CCC

Suntem inclinati sa dam vina pe circumstante exterioare, dar nimic n-ar putea exploda in noi, daca nu s-ar fi aflat deja in noi.

Ce este Dumnezeu, dacă nu cel care ne face să punem întrebarea? (Cugetări) © CCC

Dacă Dumnezeu ar exista, ar fi o bibliotecă. (Evenimentul de joi - 9 aprilie 1998) ​© CCC

Dumnezeu nu e în cer, nu-i pe pământ; Dumnezeu e în inima noastră.

Dumnezeu dăruiește atât cât putem noi primi de la el, iar acest lucru depinde de cât de mult ne-am golit de noi înșine.

Când tu îmi ești preaiubitul, iubirea mea este mereu fierbinte, inima mea, mereu dulce, viața, mereu tânără, timpul, mereu sărbătoare.

Lumea in care patrundem, nascandu-ne, este cruda si crunta si totodata de o frumusete dumnezeiasca. Sa credem ca predomina lipsa de sens sau sensul este o chestiune de temperament. Daca lipsa de sens ar prevala in mod absolut, ar disparea tot mai mult, pe masura evolutiei, caracteristica vietii de a fi plina de sens. Dar nu acesta este - sau nu-mi pare mie ca este - cazul. Probabil ca, asa ca in toate problemele metafizice, ambele sunt adevarate: viata este sens si nonsens sau are sens si nonsens. Nutresc speranta anxioasa ca sensul va fi preponderent si va castiga batalia.

Viziunea iti va deveni clara doar in momentul in care vei privi in inima ta... Cine priveste in afara, viseaza. Cine priveste inauntru, se trezeste.

Dacă până la urmă se dovedește că există Dumnezeu, nu cred că este diabolic. Cel mai rău lucru pe care-l poți spune despre el este că nu face lucrurile așa cum trebuie.

Îl îndemni [omul] ca să se bucure să Te laude, căci Tu ne-ai făcut pentru Tine și neliniștită este inima noastră până când se va odihni în tine. Tu excitas ut laudare te delectet quia fecisti nos ad te et inquietum est cor nostrum donec requiescat in te. (Confesiunile) Sfântul Augustin spune că Dumnezeu l-a creat pe om pentru uzul Său; omul a fost făcut ca să ducă la bun sfârșit lucrările pentru care Dumnezeu l-a proiectat, și anume să-L laude, să-I aducă slavă.