Citate de Omar Khayyam

Un câmp de roze-i lumea. Privighetori le cântă. Iar fluturii sunt oaspeți. Când nu-s privighetori, Nici trandafiri, nici fluturi – am stele-n loc de flori, Iar șoapta ta e harfa ce-mi face ora sfântă. (Rubaiate)

Omul datorează vinului faptul că este singurul animal care bea fără să-i fie sete. (Istoria naturala) © CCC

Trebuie sa te straduiesti sa fii la fel de tanar ca un Beaujolais si sa imbatranesti ca un Bourgogne. © CCC

O mână-ascunsă scrie și trece mai departe. Nici rugi, nici argumente, nici spaima ta de moarte Nu vor îndupleca-o să șteargă vreun cuvânt. Nici lacrimile tale nu pot să șteargă-un rând. (Rubaiate)

Nu-mi amintesc când am venit pe lume, când voi pleca, n-am știre nici atât. Să bem și să iubim uitând că-n viață n-am ști nici când ce nici când n-am știut.

Acestei lumi nedrepte să nu-i dai viața ta. Nu-ți aminti durerea ce-a fost și ce-o să vie. Lângă o zână albă cu sâni de iasomie Ascunde-te de lume cu-o cupă alăturea. (Rubaiate)

Mai dați-mi vin să mi se-nvârtă capul, Să simt în trup focul arzând așa… Sătul de minciuni, să curgă vinul! Repede, sunt bătrân deja!

Vinul este un fel de fard interior care infrumuseteaza, pentru o clipa, fata gandurilor noastre. © CCC

Când te-a secat de lacrimi viața care doare, Gândește-te la roua din geana unei flori. Și când ai vrea ca noaptea din urmă să coboare, Gândește la trezirea unui copil în zori. (Rubaiate)

Poate ca noaptea nu e decat pleoapa zilei. © CCC

Cel ce are mintea înlănțuită de vin, acela nu-și trăiește viața deloc. © CCC

Iubirea de patrie, virtute dominanta a sufletelor mari, ma cuprinde intotdeauna la vederea unei sticle de vin de Bourgogne. © CCC [Bourgogne este numele frantuzesc al Burgundiei.]

Dumnezeu ne-a lăsat cel mai scump dar din toate: iubirea – jarul, lava – așa cum unor plante, le-a dat otrava.

Vinul este oglinda omului. (Fragmente) © CCC

Iubirea care nu face ravagii nu este iubire. © CCC

Un om prin lume trece. El nu e musulman. Nici infidel nu este. Nu crede-n legi și zei. Nu neagă, nu afirmă. Dar vezi în ochii săi Că nimenea nu este mai trist și mai uman. (Rubaiate)

Când am să plec din lume, n-au să mai fie flori. Nici chiparoși, nici buze, nici vin cu-arome fine. Nici zâmbet, nici tristețe, nici înserări și zori. Nu va mai fi nici lumea – căci gândul meu o ține. (Rubaiate)

Repezi ca unda apei, ca zborul vântului, zilele vieții trec. Eu voi ramâne mereu indiferent față de două: ziua de ieri și-aceea ce va să vină mâine.

O-nchipuire-i lumea din năluciri de fum. Un loc vrea fiecare pe scenă să ocupe. Tu află adevărul din adâncimi de cupe: Că totul pendulează între miraj și scrum. (Rubaiate)

Vinul rosu, frantuzesc, are intotdeauna, in Anglia, un gust de cerneala; in Franta, are un gust de soare. (Amintiri din viata mea moarta) © CCC