Seara e o mare câmpie…
Seara e o mare câmpie
Unde îngerii joacă bile
Cu stelele.
(Poezii pentru copii)
© CCC
Citate asemanatoare
-
Plăcut trebuie să fie seara. Să nu mai trebuiască să alergi de colo pînă colo. Să stai doar aşa; amurgul liniştit; laşi totul să meargă de la sine. Să uiţi. (Ulise)Ca o blândă pleoapă peste-un ochi obosit Se reazimă Seara de Zi Până ce din toată Casa naturii Doar Balconul se mai poate zări.Sunt mai multe flori Pentru mama, în inima mea, Decât în toate livezile; Mai multe mierle vesele Pentru mama, în inima mea, Decât în întreaga lume. Și mult mai multe sărutări Pentru mama, în inima mea, Decât s-ar putea da. (Sunt mai multe flori) © CCCSunt seri calme de vară – dulci, moi... seri blânde – seri oneste... În astfel de clipe, nu poţi simţi pasiuni violente. În astfel de seri, îţi revizuieşti conştiinţa şi-ţi ierţi duşmanii... În astfel de seri, se pot citi şi cărţile autorilor mediocri...Seara e o mare câmpie Unde îngerii joacă bile Cu stelele. (Poezii pentru copii) © CCCExista seri ciudate in care florile au un suflet. (Exista seri ciudate, In gradina infantei) © CCCAm petrecut o seară excelentă... dar nu a fost aceasta. © CCCSă mă scol tot cu soarele Iasomiei în palme; Să mă ştiu tot cu zorile În inima mea; Să aud dimineţile Acelaşi blând glas; Asta-mi doresc eu! Să apun fără ură, Să-nnoptez împăcat; Să mă aflu în vise Prin sori de săringăş; Să adorm ascultând Acelaşi blând glas; Asta-mi doresc eu! (Cânticel) (traducere de Ion Frunzetti)Cireșii-nșiră alfabetul Pe tabla cerului cu-ncetul. Bucoavne albe, fără grai, Pe-albastrul firmament de mai. Spun firmament doar pentru rimă Cand râde soarele nu-i climă. Au cine nu-i un pic năuc De-aude cântecul de cuc? Eu, unul, mi-s năuc tot anul Și de-aia versu-mi, năzdravanul E pedepsit ca, pe-apucate, Să-ndruge fraze ferecate. Anume – poate - că-s poet: Le port în minte ca-n sipet. Și dacă singur sunt în stare Să-mi dau poveștilor crezare, Să nu uitați că, scos din fire, Nebun mă simt de fericire... (Primavara)De ce să cutreieri orașele Când o vară atât de frumoasă Alunecă peste lanurile de grâu Luminile ei pașnice? (Mama) © CCCTrebuie mai mult decât un măr, Să umpli un paner. Trebuie mai mult decât un pom, Să cânte livada sub cer. Dar nu trebuie decât un om, Pentru ca un dram de bunătate Să lucească asemenea unui măr, Pe care să-l împarți pe jumătate. (Bunătate) (Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu)În jnepenii din zare, podoabe de granit, Apusul înălțimea din piscuri smălțuiește; Cu dungi de spumă unde uscatul se sfârșește, Începe-acolo marea cea fără de sfârșit. Am la picioare noaptea, tăcerea. Amuțește Și cuibul. Hornul casei fumează liniștit; Și imnul sfânt al serii în ceață-nvăluit, Cu zgomotele mării în murmur se unește. Atunci din văi și câmpuri și lande, peste toate În aer urcă zvonuri de glasuri depărtate, Păstorii vin acasă cu turme și cu cai. Întreaga zare parcă se-nveșmântează-n umbră, Și soarele își strânge, pe bolta tot mai sumbră, Petale aurite de roșu evantai.(Apus de soare)Și da! o știu bine! Nu voi lua nimic, Nici măcar umbra unui nor. Dar cât de frumoasă este, în mâna mea, Această frăguță sălbatică! (În Grădina Poeților din Paris) © CCCCopy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.