Citate despre Mama

Dragostea de mama face ca toate celelelate sentimente sa paleasca.

Tu tot mai trăieşti, bătrână mamă? Ţie cu supunere mă-nchin! Mica-ţi casă, seara de aramă, Lumineze-o paşnic şi senin.   Mi se scrie că eşti tulburată, Că ţi-i dor de mine ne-ncetat, Că ades baţi drumul, supărată, În paltonul vechi şi demodat.   În albastre seri ţi se năzare - Gând pustiu, ce lacrimei dă val - Că la crîşmă, într-o-ncăierare, Mi s-a-nfipt în inimă-un pumnal.   Mamă, nu-i nimic! Delirul fură Gândul tău, ducându-l spre prăpăd; Nu-s beţiv chiar în aşa măsură, Ca pierind, să nu te mai revăd.   Ca-n trecut mi-i inima duioasă, Am un vis, un vis pe care-l storc: Să mă smulg din dorul ce m-apasă Şi la noi acasă să mă-ntorc.   Eu voi reveni pe când răsfaţă, Pomii-n floare, satul meu tăcut. Dar să nu mă scoli de dimineaţă, Cum opt ani în urmă ai făcut.   Nu trezi deşertăciunea crudă, Nici regretul că mă risipesc. Prea devreme, pierdere şi trudă, Mi-a fost dat trăind să pătimesc.   Să mă rog tu nu-mi mai da poveţe! Nu-i nevoie! Duse-s câte-au fost. Numai tu-mi eşti reazem la tristeţe, Numai tu dai vieţii mele rost.   Fie-ţi deci neliniştea uitată, Nu-mi mai duce dorul ne-ncetat, Nu mai bate drumul, supărată, În paltonul vechi şi demodat. (Scrisoare mamei) (Traducere George Lesnea)

Mama este numele lui Dumnezeu din sufletul si de pe buzele copiilor mici.

Mama ei fusese totdeauna aşa cum era acum, stâlp de putere, izvor de înţelepciune, singura fiinţă care avea răspuns la toate. (Pe aripile vântului)

Sunt mai multe flori Pentru mama, în inima mea, Decât în ​​toate livezile; Mai multe mierle vesele Pentru mama, în inima mea, Decât în întreaga lume. Și mult mai multe sărutări Pentru mama, în inima mea, Decât s-ar putea da. (Sunt mai multe flori) © CCC

Mamă bună! Nu mă abandonezi, nici măcar în vise. (Diavolul îndrăgostit) © CCC

Inima unei mame este un abis, in adancul careia se afla pururea o iertare. (Comedia umană)

Trebuie mai mult decât un măr, Să umpli un paner. Trebuie mai mult decât un pom, Să cânte livada sub cer.   Dar nu trebuie decât un om, Pentru ca un dram de bunătate Să lucească asemenea unui măr, Pe care să-l împarți pe jumătate. (Bunătate) (Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu)

Dragostea unei mame este o binecuvântare Indiferent pe unde rătăcești. Păstreaz-o cât timp o ai, Îți va fi dor de ea când nu va mai fi. (Cenușa Angelei) © CCC

Am căutat iubirea mamei mele în toate colțurile lumii. © CCC

Iubirea unei mame întrece adâncurile oceanului. Proverb rus

Și da! o știu bine! Nu voi lua nimic, Nici măcar umbra unui nor. Dar cât de frumoasă este, în mâna mea, Această frăguță sălbatică! (În Grădina Poeților din Paris) © CCC

Pana si iubirea isi are egoismul ei; numai dragostea de mama nu-l are.

Seara e o mare câmpie Unde îngerii joacă bile Cu stelele. (Poezii pentru copii) © CCC

Mama este geniul copilului.

Toata educatia depinde de mama.

De ce să cutreieri orașele Când o vară atât de frumoasă Alunecă peste lanurile de grâu Luminile ei pașnice? (Mama) © CCC

Imi plac aceste clipe furate ale diminetii cand casa este cufundata in liniste, iar eu, singura treaza, stau la masa in fata cestii mele de cafea, in timp ce primele raze de soare lumineaza biblioteca. Imi ridic privirea si intalnesc zambetul tuturor celor pe care ii iubesc. Fotografiile lor ma privesc, imi zambesc. Ei sunt martorii tacuti ai zilelor fericite cand tu erai acolo, in viata, si multumita alaturi de noi. Pentru o clipa, ma surprind cu speranta de a-ti auzi pasii, ca usa sa se deschida, ca tu sa apari, dar nu e decat liniste, tu nu vei veni, tu nu vei mai veni si aceasta evidenta imi strapunge inima. Vorbesc cu tine si sper in zadar; nu ma pot vindeca de absenta ta, mama; nu pot, nu pot. Ne-am iubit atat de mult... (Mama…) © CCC

Cireșii-nșiră alfabetul Pe tabla cerului cu-ncetul.   Bucoavne albe, fără grai, Pe-albastrul firmament de mai.   Spun firmament doar pentru rimă Cand râde soarele nu-i climă.   Au cine nu-i un pic năuc De-aude cântecul de cuc?   Eu, unul, mi-s năuc tot anul Și de-aia versu-mi, năzdravanul   E pedepsit ca, pe-apucate, Să-ndruge fraze ferecate.   Anume – poate - că-s poet: Le port în minte ca-n sipet.   Și dacă singur sunt în stare Să-mi dau poveștilor crezare,   Să nu uitați că, scos din fire, Nebun mă simt de fericire... (Primavara)

Iubește-o ca în copilărie, Când e plăpândă, bătrână și căruntă. Căci nu vei pierde niciodată dragostea unei mame Până când va fi îngropată sub lut. (Cenușa Angelei) © CCC