Citate de Anaxagora

Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, întreg universul ar fi fost schimbat.

Tot ce se manifestă este viziunea invizibilului. (Texte) © CCC

Semințele tuturor lucrurilor se află în toate celelalte lucruri. © CCC

Nimeni nu provoacă ireparabilul: se întâmplă pur și simplu. © CCC

Ceea ce este vizibil ne deschide ochii asupra a ceea ce este invizibil. (Fragmente) © CCC

Vizibilul ne deschide ochii asupra invizibilului. (Fragmente) © CCC

Nimic nu se naște și nimic nu piere, ci lucrurile care există deja se combină și apoi se separă din nou. (Fragmente) © CCC

Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, toată fața pământului ar fi fost schimbata. (Cugetari) Blaise Pascal Pascal pledează aici în favoarea ideii unei istorii guvernate de hazard, în care cauze neînsemnate pot schimba dramatic cursul evenimentelor. Astfel, Pascal afirmă că celebra regină a Egiptului, Cleopatra (69-30 î.e.n.), renumită pentru frumusețea ei, al cărei nas grecesc, „la modă” la romani, i-ar fi sedus pe generalii Iulius Cezar și Marc Antoniu, a provocat o perturbare a istoriei umanității prin acest detaliu al fizionomiei sale... Cleopatra a fost lăudată pentru frumusețea sa și, în special, pentru nasul său, despre care se spunea că era admirabil. Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, admiratorii ei nu ar fi luptat atât de mult pentru ea și astfel soarta Imperiului Roman ar fi fost diferită. Prin urmare, se poate spune că simplele detalii, aparent banale, au adesea o importanță remarcabilă prin repercusiunile lor. Dacă austerul Pascal este interesat de acest lucru, în Cugetările sale (1670), este pentru a demonstra două principii: primul, cauzele mici pot produce efecte mari, și, conform principiului dominoului, un eveniment poate duce la o serie de reacții în lanț care vor genera consecințe imprevizibile. Matematicianul evocă, înainte de vreme, un fel de efect fluture, această teorie stipulând că bătaia aripilor unui fluture poate provoca un uragan la celălalt capăt al planetei (adică cel mai mic eveniment poate avea repercusiuni foarte importante). Dragostea: „Cauza acesteia este un nu știu ce, dar efectele sale sunt îngrozitoare.” (Cugetări). Pascal a citit în scrierile lui Plutarh despre faptul că războiul din Egipt, din anul 48 î.Hr., nu era necesar, dar Iulius Cezar l-a declanșat din dragoste pentru Cleopatra. Însă, în timp ce generalul egiptean Achillas era pe punctul de a captura corăbiile romane, Cezar a preferat să le dea foc; focul, întețit de vânturile de sud-est, s-a răspândit cu o asemenea violență, încât a devorat depozitele de grâu din vecinătatea arsenalului naval și, de acolo, s-a răspândit la faimoasa bibliotecă din Alexandria: astfel, cele 400 000 de volume ale bibliotecii Ptolemeilor au fost reduse la cenușă prin efectul înspăimântător al acestei iubiri. Peste mai puțin de două luni, Cezar străbătea Nilul pe un thalamègos (gondola egipteană), în compania unei înflăcărate Cleopatre, de 21 de ani, până dincolo de prima cataractă, la granița cu Etiopia... In completare, un alt citat, edificator in acest sens, al lui Blaise Pascal: “Cromwell ar fi devastat toată creștinătatea, familia regală ar fi fost pierduta și a lui ar fi ajuns puternica, Roma însăși ar fi tremurat din cauza lui, fără un mic bob de nisip, care a început în uretra lui. Dar acest mic graunte de pietriș, care altfel nu ar fi insemnat mare lucru, a fost de ajuns si iata-l mort, familia lui decazuta si regele restabilit." [Pe 3 septembrie 1658, Oliver Cromwell a fost victima unei septicemii din cauza unei infecții a tractului urinar, facilitata de malarie. Cromwell se pare ca a suferit de malarie și de "piatră", un termen comun utilizat pentru infecțiile urinare/renale. In 1658, a fost cuprins de o criza febrila brusca din cauza malariei, urmată de o criza renala. Dupa spusele unui medic venetian, care a analizat stadiul final al bolii lui Cromwell, ceea ce a condus la declinul rapid al starii sale de sanatate si ulterior la decesul sau, a fost o gresita abordare a medicilor sai personali.] © CCC

Absurdul e si el absurd, nu e previzibil - si-n momentul in care te increzi in absurd si hazard dai dovada de o credinta rationala in absurd si hazard, credinta inconsecventa, absurda!

Elenii (grecii) nu judecă bine despre a deveni sau a pieri, pentru că nimic nu devine și nici nu piere, ci este amestecat sau separat de ceea ce este. (Fragmente) © CCC

Lucrurile care se află într-o lume unică nu sunt izolate; nu a existat o lovitură de secure pentru a separa căldura de frig sau frigul de căldură. (Fragmente) © CCC

Omul este inteligent pentru ca are o mana.

Anaxagora

Pentru Anaxagora, intrucat avem mâini, am devenit ființele cele mai inteligente din Univers. Aceasta idee va fi reluata de filosofii moderni, pentru care inteligența este în primul rând practică, înainte de a fi contemplativă (deci inteligența este în primul rând tehnica). Aristotel va inversa aceasta afirmatie: Pentru ca este inteligent, omul are mâini (în caz contrar, omul nu ar sti sa se foloseasca de ele, iar natura nu ofera nimic fara efort).

Hazardul este o cauză obscură pentru raţiunea umană; evenimentele se datorează fie necesităţii, fie destinului, fie alegerilor libere, fie întâmplării, sau se întâmplă de la sine. Hazardul este un nume dat acţiunii necoordonate. (Doxografie) © CCC

Dintre toţi cei consideraţi fericiţi, nici unul nu este. © CCC

Ce multe lucruri neasteptate au venit! Ce multe lucruri asteptate nu s-au ivit niciodata!

Oamenii ar trăi extrem de liniştiți dacă aceste două cuvinte, al meu şi al tău, ar fi îndepărtate. © CCC

Totul are o explicaţie naturală. Luna nu e un zeu, ci o piatră mare, iar soarele e o piatră fierbinte. © CCC

Dintre toți oamenii pe care-i consideri fericiți nu există niciunul care să fie cu adevărat. (Fragmente)

Inteligența este principiul tuturor lucrurilor, cauza și stăpâna universului, ea dă ordine celui dezordonat, mișcare celui nemişcat, separă ceea ce este amestecat, face o lume din ceea ce este confuz. (Doxografie) © CCC

Hazardul descreste, pe masura ce creste cunoasterea.