Citate de Arthur Schopenhauer

A nu merge la teatru este ca şi cum ţi-ai face toaleta fără oglindă. (Aforisme)

Nimeni nu a trăit în trecut, nimeni nu va trăi în viitor; numai prezentul este viată.

Ceea ce are valoare reala pe lume nu e luat in seama si ceea ce-i luat in seama nu are valoare.

Solitudinea e conditia spiritelor superioare.

Nimeni nu poate vedea deasupra sa. Cu toate acestea, vreau sa spun: fiecare vede la celalalt numai atat cat este el insusi; caci el poate cuprinde si intelege numai in masura propriei sale inteligente. Daca acesta este de calitatea cea mai umila, atunci toate darurile spirituale, chiar si cele mai mari nu-si vor produce efectul asupra lui si el nu va observa la posesorul lor nimic, decat numai ceea ce-i mai josnic in individualitatea sa, deci numai slabiciunile si defectele sale de temperament si de caracter.

Prietenii se pretind sinceri, dusmanii sunt intr-adevar.

Ce este nobletea?... a vrea sa fii mai bun, mai drept, mai vrednic, mai curajos decat gradul comun atins pana atunci in aceste virtuti… Nobletea e o problema de atentie incordata la un orizont ideal intrezarit in viitor. Singurul sens al nobletei e cel revolutionar, cel eroic, adica cel etic. Ea se confunda cu legea progresului omenesc in nelinistea sa de vesnica imbunatatire.

Egoismul inspiră atâta dezgust încât noi am inventat politeţea pentru a-l ascunde, dar el străpunge tot ceea ce-l acoperă şi se trădează în orice împrejurare. (Baza moralei, 1840)

Unica noblete nu-i sub cer decat virtutea.

Sângele nobil este un accident al norocului; faptele nobile îi caracterizează pe cei cu adevărat mari. © CCC

Aşa cum la soare, torţele şi focurile de artificii îşi pierd strălucirea, spiritul, geniul şi chiar frumuseţea pălesc şi se întunecă în faţa bunătăţii unei inimi. (Aforisme)

Cel mai mult sunt preţuite acele fapte nobile care rămân neştiute.

Marea majoritate a oamenilor gasesc ca e mai usor sa cerseasca cerul prin rugaciuni, decat sa-l merite prin actiuni.

Daca trebuie sa vorbim despre ceva "Sfant", atunci sfanta este numai nemultumirea de sine a omului si dorinta de a fi mai bun decat este. Sfanta este ura lui impotriva vestigiilor unei vieti mediocre, pe care el insusi a plasmuit-o; sfanta este dorinta lui de a starpi de pe fata pamantului invidia, lacomia, crimele, bolile, razboaiele si orice vrajba intre oameni; sfanta este munca lui.

Daca ne putem indoi ca un caracter nobil este intotdeauna mai fericit prin nobletea lui, nu poate fi nici o indoiala ca el ii face pe ceilalti oameni fericiti si ca lumea in general castiga imens prin el.

Un simbol este un centru din care pornesc numeroase raze, - o imagine în care fiecare, din punctul său de vedere, vede altceva, dar, în acelaşi timp, toţi sunt convinşi că văd unul şi acelaşi lucru.

Urasc principiul aristocratic dupa care sangele albastru ar fi mai insemnat decat orice, si cred ca singura noblete pe care ar trebui sa o respectam, ca fiinte cugetatoare, este nobletea spirituala a celor intelepti si virtuosi, fara sa tinem seama de paternitatea trupeasca.

Noi lasam sa treaca zilele noastre frumoase fara a le lua in seama; abia cand vin cele rele, le dorim inapoi pe celelalte.

Existenta, iar nu fericirea noastra, intereseaza natura. (Viata, amorul si moartea)

Nobletea fara merit personal e sterila.