Argumentum ad iudicium.
Argumentul (judecății) bazat pe o hotărâre judecătorească.
Argumentum ad judicium (în latină: argumentare ce apelează la judecată).
Denumirea, introdusă de Locke (Essay IV (XVII) 22) pentru utilizarea, aprobată de el, a "dovezilor scoase din oricare dintre fundamentele cunoaşterii sau ale probabilităţii".
Este pus în contrast cu “argumentum ad hominem”, “argumentum ad ignorantiam” şi “argumentum ad verecundiam”, pe care Locke le respingea.
Ad libitum (ad lib.)
După dorință, la alegere, după bunul plac; termen care arată ca durata masurii va fi aleasa de executant dupa placul sau; in opere filosofice apare cu sens figurat.
A capite ad calcem
Din cap pana la calcaie
A mundo conditio
De la facerea lumii
Actio in rem
Actiune reala, indreptata impotriva unui lucru.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.