Argumentum ad iudicium.
Argumentul (judecății) bazat pe o hotărâre judecătorească.
Argumentum ad judicium (în latină: argumentare ce apelează la judecată).
Denumirea, introdusă de Locke (Essay IV (XVII) 22) pentru utilizarea, aprobată de el, a "dovezilor scoase din oricare dintre fundamentele cunoaşterii sau ale probabilităţii".
Este pus în contrast cu “argumentum ad hominem”, “argumentum ad ignorantiam” şi “argumentum ad verecundiam”, pe care Locke le respingea.
Ambigendi locus
Locul indoielii (Loc nesigur)
Ab origine
De la origine
Ad rem
La obiect; fara ocolisuri, direct la chestiunea in discutie
A mundo conditio
De la facerea lumii
Ad litteram (ad litt.)
Exact pana la ultima litera; asa cum citim cuvantul, fara a tine seama de context; in traduceri: cuvant cu cuvant; de ex.: un citat ad litteram. Când se citează un autor, trebuie să fie citat ad litteram.
© CCC
Ad calendas graecas
La calendele grecesti; expresie folosita de imparatul Octavianus la adresa datornicilor rau platnici, grecii neavand denumirea de kalendae; expresii similare: la „Sfantu-Asteapta”, la „Pastele cailor”.
Ad gloriam
Pentru glorie
A capite ad calcem
Din cap pana la calcaie
Ad interim
Provizoriu (pana una alta)
Ad personam
La persoana; calificativ dat unui act prin care o persoana obtine privilegii netransmisibile.
Ab hodierno
De azi inainte
Alibi
In alta parte
Argumentum ad misericordiam
Argumentul milei (bazat pe mila)
(Este opusa maximei: “Dura lex, sed lex”)
Ab imo ad summum
De jos pana sus
Alter ego
Un al doilea eu; un alt eu; poate fi folosit pentru a desemna un prieten intim cu care te identifici in conceptii sau o alta constiinta a personalitatii.
Argumentum ad hominem.
Argumentum ad hominem (în latină: argument ce vizează omul).
Argumentul (după om), diferă de la om la om.